anunturi
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

S-a mai stins o legenda a cinematografiei romanesti

GALERIE
irina Petrescu
  • irina Petrescu
- +

UPDATE

Actorul Dorel Vişan a declarat, pentru MEDIAFAX, că Irina Petrescu a fost o artistă specială, care semăna numai cu ea, frumoasă, talentată şi un om minunat.

"A fost o artistă specială, care semăna numai cu ea, frumoasă, talentată şi un om minunat. Şi-a fixat pagina în istoria culturii prin ceea ce a făcut în teatru, în film şi prin multe acţiuni culturale (...) Murim pe rând şi lăsăm goluri care nu se vor putea completa multe generaţii, până când nu ne vom trezi şi vom fi conştienţi de propriul blestem de a ne împrăştia în lume", a spus Dorel Vişan.

El a precizat că este trist pentru că, în ultima vreme, s-au dus mulţi artişti. "În ultima vreme am avut parte numai de plecări, dar cred că moartea este un instrument al vieţii şi preţuirea şi iubirea rămân ca o candelă care luminează în întuneric chiar când flacăra se stinge", a mai spus Dorel Vişan.

ORA 13:10

Irina Petrescu, una dintre cele mai importante actriţe de teatru şi film din România, renumită pentru frumuseţea sa clasică, a decedat, marţi, la vârsta de 71 de ani, la Spitalul Elias din Capitală.

Irina Petrescu fusese transferată în urmă cu două săptămâni de la Spitalul de Urgenţă Floreasca la Spitalul Elias, a precizat pentru MEDIAFAX doctorul Dana Safta.

Irina Petrescu s-a născut pe 19 iunie 1941 şi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" Bucureşti, promoţia 1963, la clasa profesorilor Ion Şahighian şi David Esrig.
S-a remarcat încă din timpul studenţiei, cel care a descoperit-o fiind regizorul Savel Stiopul. Acesta a chemat-o să dea probe pentru un proiect de film care nu s-a mai realizat, dar atunci a fost văzută de Liviu Ciulei, care a distribuit-o în rolul principal Ana Strejan din "Valurile Dunării" (1960).

Cunoscută pentru distincţia şi eleganţa sa, dar şi pentru frumuseţea sa clasică, Irina Petrescu a avut roluri importante în film, teatru radiofonic şi teatru TV, în regia unor nume de perstigiu ca: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Gheorghe Vitanidis, Mihai Iacob, Virgil Calotescu, Ion Popescu - Gopo, Dinu Tănase, Andrei Blaier, Manole Marcus, Iulian Mihu, Dan Piţa, Mircea Veroiu.

Irina Petrescu a jucat în numeroase spectacole pe scena Teatrului Bulandra din Bucureşti, între care: Lena - în "Leonce şi Lena", de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei (1970); Elena - "Anunţul la mica publicitate", de N. Gingsburg, regia Sanda Manu; "A douăsprezecea noapte", de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei (1973); Cecil - "Elisabeta l", de Paul Foster, regia Liviu Ciulei (1974), Jennifer - "Ferma", de David Storey, regia Sanda Manu (1975); Cecilia - "Casa cea nouă", de Carlo Goldoni, regia Valeriu Moisescu (1978), Cristina - "Judecată în noapte", de Buero Vallejo, regia Tudor Mărăscu (1981); Ines - "Cu uşile închise", de Jean Paul Sartre, regia Mihai Măniuţiu (1982), Ea - "O, ce zile frumoase!", de Samuel Beckett, regia Mihai Măniuţiu (1985), Margot - "Dimineaţa pierdută", de Gabriela Adameşteanu, regia Cătălina Buzoianu (1986), Vişa - "Io, Mircea Voevod", de Dan Tărăchilă, regia Alexandru Tocilescu (1986), Milordino - "Uriaşii munţilor", de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu (1987), Celimene - "Mizantropul", de Moliere, regia Valeriu Moisescu (1989), Beatrice - "Teatrul comic", de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete (1992), Caesonia - "Caligula", de Albert Camus, regia Mihai Măniuţiu (1996), Doamna Diderot - "Libertinul", de E. E. Schmitt, regia Alexandru Tocilescu (1998), Regina mamă - "Thomas a Becket", de Jean Anouilh, regia Adrian Pintea (1999), Maria Vasilievna Voiniţkaia - "Unchiul Vanea", de A. P. Cehov, regia Yuriy Kordonskiy (2001), Maria Mihailovna - "Oblomov", după I. A. Goncearov, regia Alexandru Tocilescu (2003), Arina Panteleimonovna - "Căsătoria", de Gogol, regia Yuriy Kordonskiy (2003).

Pe scena Teatrului Metropolis, Irina Petrescu a putut fi văzută în spectacolele "Sfârşit de partidă", de S. Beckett, în regia lui Alexandru Tocilescu, şi în "Nebuna din Chaillot", montare a piesei lui J. Giraudoux, de Alice Barb.

Printre titlurile marcante din filmografia ei se numără debutul lui Lucian Pintilie cu "Duminică la ora 6" (1966), unde joacă alături de Dan Nuţu, dar şi "Dincolo de pod" al lui Mircea Veroiu, "O lumină la etajul X", în regia Malvinei Urşianu, şi "Hotel de lux" (1992) al lui Dan Piţa. Irina Petrescu este cunoscută şi pentru filme precum "Străinul" (1964) şi "Prin cenuşa imperiului" (1976).
A fost partenera lui Liviu Ciulei în "Facerea lumii" - film distins cu premiul ACIN în 1971 -, a lui Toma Caragiu şi Geo Barton în "Nu vreau să mă-nsor", a lui Radu Beligan în "Şeful sectorului suflete" şi a lui Ştefan Iordache în "Dimineţile unui băiat cuminte".

Gheorghe Vitanidis, cu care Irina Petrescu a colaborat la trei filme, a distribuit-o în "Răutăciosul adolescent", care i-a adus, în 1968, unul dintre cele mai importante premii internaţionale din palmaresul ei, pentru cea mai bună interpretare feminină la Festivalul de la Moscova.

"Răutăciosul adolescent" este un film deschizător de drumuri în cinematografia românească: în el apare primul nud dintr-un film românesc. În "Răutăciosul adolescent" Iurie Darie şi Irina Petrescu sunt protagoniştii unei iubiri pe versuri de Nichita Stănescu: "Mai lasă-mă un minut/ Mai lasă-mă o secundă/ Mai lasă-mă o frunză, un fir de nisip/ Mai lasă-mă o undă".

Totodată, Irina Petrescu a jucat în filmul "Misiunea directorului de resurse umane" (2010), o coproducţie Israel-Germania-Franţa, semnată de Eran Riklis, care a avut premiera în România în februarie 2011. "Misiunea directorului de resurse umane" a obţinut cinci trofee la gala premiilor industriei de film israeliene - Ophir Awards -, în 2010: pentru cel mai bun lungmetraj, cea mai bună regie, cel mai bun scenariu, cea mai bună actriţă într-un rol secundar (acordat actriţei de origine română Rosina Cambos) şi cea mai bună coloană sonoră.

De-a lungul carierei sale, Irina Petrescu a primit numeroase distincţii şi premii. Astfel, în decembrie 2011, a primit premiul "Aristizza Romanescu" în domeniul artelor spectacolului, acordat de Academia Română pentru "creaţia teatrală şi cinematografică".

În 2007, Irina Petrescu a primit premiul pentru întreaga carieră la cea de-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF).

De asemenea, în anul 2003, Irina Petrescu a primit premiul Uniunii Teatrale din România (UNITER) pentru întreaga activitate (2002).

În anul 2000, actriţa Irina Petrescu a fost decorată cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Ofiţer, de către Preşedinţia României.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spaima Constituţiei

Cătălin ONOFREI

Spaima Constituţiei

Asta-i pohta ce-au pohtit?

opinii

Omnia Vincit Amor

Florin CÎNTIC

Omnia Vincit Amor

Ca cercetător care a lucrat pe arhiva Mircea Eliade existentă la Colecţiile Speciale ale bibliotecii Regenstein a Universităţii din Chicago, mă întreb în fiecare an, pe 22 aprilie, ce mai rămâne din amintirea marelui istoric al religiilor azi, când discursul demolator este atât de hotărât cu predecesorii „incorecţi politic”. Însă, oricât de înverşunaţi ar fi detractorii lui, un singur lucru nu i-l pot lua: iubirea pe care i-a purtat-o Christinel.

Dorul şi amintirea de-a pururi

Grigore ILISEI

Dorul şi amintirea de-a pururi

În acest Floral 2022, în ziua de 18, cu 80 de ani în urmă, a venit pe lume în Bălăbăneşti, judeţul Covurlui, Ecaterina Şerbu, din 22 noiembrie 1965 Ecaterina Ilisei. S-a petrecut acea naştere de prunc în locul cu pricina, pentru că aici, în aşezarea dintre dealuri şi văi ameţitoare, îi duseseră soarta şi misia pe Constantin Şerbu, subofiţer de jandarmi şi şef de post, şi pe soţia lui Aneta, născută Moldoveanu, din părţile Constanţei, părinţii Ecaterinei. 

Enescu în presa română (I)

Alex VASILIU

Enescu în presa română (I)

Selecţii din interviurile acordate în România de George Enescu au fost publicate sporadic de-a lungul timpului, însă muzicologul şi compozitorul Laura Manolache a avut iniţiativa ordonării cronologice în două volume a unui număr impresionant de răspunsuri la întrebările jurnaliştilor. 

pulspulspuls

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

La sfârşitul săptămânii trecute, mai precis vineri, spre seară, consilierul de taină al primarului Chirica, inegalabilul Radu Botez, a produs o cugetare care a zguduit gândirea geoeconomică actuală în contextul războiului din Ucraina. 

Caricatura zilei

Grătar la bloc, în balcon

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X