anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

S-au publicat modificările la Codul Fiscal. Vezi toate măsurile şi câţi bani îţi va lua în plus statul

GALERIE
taxe
  • taxe
- +

Ministerul de Finanţe a publicat, luni seară, pe site, proiectul de ordonanţă privind modificarea Codului Fiscal. Documentul prevede modificări în ceea ce priveşte restricţiile impuse microintreprinderilor, creşteri de TVA pentru băuturile cu zahăr şi pentru HoReca, majorarea accizelor la alcool, dar şi impozite pe clădiri diferenţiale în funcţie de valorile stabilite de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.

Astfel, a fost publicat în transparenţă proiectul de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri fiscale.

În nota de fundamentare a proiectului se arată că sunt preconizate schimbări în ceea ce priveşte:

Impozitul pe profit

Se propune extinderea facilităţii privind scutirea de impozit a profitului investit şi pentru investiţiile în active utilizate în activitatea de producţie şi procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacităţi de producţie, şi de a le moderniza pe cele existente.

În contextul în care prevederile art. 48 alin.(31) din Codul fiscal se abrogă, se impune corelarea tehnică a prevederilor art. 22 alin. (4) din  Codul fiscal.

Impozitul pe dividende. Regimul fiscal aplicabil dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române/persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al UE

Se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum şi pentru cele distribuite/plătite nerezidenţilor.

Totodată, pentru evitarea declanşării procedurii de infringement împotriva României, din perspectiva nerespectării principiului nediscriminării prevăzut de TFUE, se propune modificarea prevederilor art. 43 alin. (4) şi a dispoziţiilor art. 229 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul asigurării unui regim naţional de scutire, egal şi echitabil, pentru dividendele interne şi transfrontaliere, plătite de un rezident român, însituaţii comparabile.

Astfel, pentru acordarea regimului de scutire a dividendelor plătite între persoane juridice române, la data plăţii dividendelor, se solicită îndeplinirea următoarelor condiţii:

* pentru persoana juridică beneficiară a dividendelor:

- deţine minimum 10% din titlurile de participare ale persoanei juridice române care plăteşte dividendele, pe o perioadă de un an împlinit până la data plăţii acestora inclusiv;

- este constituită ca o „societate pe acţiuni”, „societate în comandită pe acţiuni”, „societate cu răspundere limitată”, „societate în nume colectiv”, „societate în comandită simplă” sau are forma de organizare a unei alte persoane juridice aflată sub incidenţa legislaţiei române;

- plăteşte, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau orice alt impozit care substituie impozitul pe profit.

* pentru persoana juridică care plăteşte dividendele:

- este constituită ca o „societate pe acţiuni”, „societate în comandită pe acţiuni”, „societate cu răspundere limitată”, „societate în nume colectiv”, „societate în comandită simplă” sau are forma de organizare a unei alte persoane juridice aflată sub incidenţa legislaţiei române;

- plăteşte, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sauorice alt impozit care substituie impozitul pe profit.

Concomitent, sunt propuse modificări şi pentru dispoziţiile art. 229 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare pentru a se asigura corelarea condiţiilor pentru acordarea scutirii dividendelor interne/transfrontaliere, în ceea ce priveşte extinderea formelor de organizare pentru societăţi, astfel cum sunt acestea reglementate de legislaţia română.

Se propune, totodată, prin derogare de la prevederile art. 26 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cumodificările şi completările ulterioare, precum şi de la prevederile art. 88 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare, aplicarea prevederilor art. 43 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal şi în cazul dividendelor distribuite/plătite fondurilor de pensii administrate privat şi/sau fondurilor de pensii facultative, indiferent de procentul deţinerii titlurilor de participare şi de perioada de deţinere a acestor titluri de participare, la data distribuţiei/plăţii dividendelor către aceste fonduri, precum şi impozitarea dividendelor distribuite persoanelor juridice la care statul este acţionar/asociat.

Pentru corelare cu prevederile Titlului II ”Impozitul pe profit” în ceea ce priveşte introducerea impozitării dividendelor distribuite/plătite fondurilor de pensii administrate privat şi fondurilor de pensii facultative, se elimină scutirea de impozit pentru dividendele plătite către fonduri de pensii nerezidente, astfel cum sunt ele definite în legislaţia statului membru al Uniunii Europene sau a unuia dintre statele Spaţiului Economic European.

De asemenea, se propune şi modificarea corespunzătoare a prevederilor art. 24 alin. (1) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, privitor la condiţia legată de forma de organizare pe care persoana juridică română, societate-mamă, trebuie să o îndeplinească pentru a beneficia, la calculul impozitului pe profit, de neimpozitarea veniturilor aferente dividendelor primite de această persoană de la filialele sale situate într-un stat membru al UE.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Modificările sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor promovate prin proiectul de ordonanţă sunt:

- reducerea plafonului veniturilor obţinute în anul precedent, de la 1 000 000 euro la 500 000 euro;

- instituirea condiţiei ca microîntreprinderea să aibă cel puţin un salariat, situaţie în care este necesară eliminarea cotei de impozitare de 3%;

- instituirea unei condiţii de deţinere de titluri de participare de către acelaşi acţionar/asociat la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul acţionarilor asociaţilor care deţin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;

- limitarea la 20% a veniturilor obţinute din consultanţă şi management;

- excluderea din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor a persoanelor juridice care desfăşoară activităţi: în

domeniul bancar, în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv activităţi de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, precum şi a persoanelor juridice române care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale;

- eliminarea posibilităţii de opţiune pentru aplicarea impozitului pe profit în situaţia în care erau îndeplinite condiţiile legate de valoarea capitalului social şi a numărului de salariaţi;

- menţinerea cotei de impozitare de 1%;

- efectuarea unor corelări tehnice pentru integrarea noilor condiţii de încadrare în regulile fiscale în vigoare;

- pentru aplicarea conformă a Directivei 2011/96/UE, instituirea unei reguli de scădere din baza impozabilă a dividendelor primite, din state membre ale UE, de către microîntreprinderi, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii;

- eliminarea unor prevederi care au devenit caduce în raport cu perioada în care s-au aplicat, respectiv în anul 2017;

- stabilirea ordinii de scădere din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor a sumelor reprezentând sponsorizări pentru susţinerea

entităţilor nonprofit, unităţilor de cult, cheltuieli pentru UNICEF şi alte organizaţii internaţionale, precum şi achiziţii de aparate de marcat electronice fiscale puse în funcţiune;

- modificarea termenului de depunere a declaraţiei informative privind beneficiarii bunurilor/serviciilor/sponsorizărilor, corelat cu termenul de

depunere a declaraţiei de impozit pentru trimestrul IV, reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative;

- clarificarea valorii impozitului asupra căruia se aplică reducerea de impozit reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020;

- alte corelări tehnice.

 Impozitul pe venit şi contribuţii sociale obligatorii

1. Se propune abrogarea prevederii potrivit căreia persoanele fizice care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, în cursul unui an sunt scutite la plata impozitului pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor, având în vedere atât abrogarea Legii nr. 170/2016 la data de 1 ianuarie 2023, cât şi faptul că din analiza efectelor aplicării măsurii, a rezultat faptul că aceasta nu a condus la atingerea obiectivului estimat, fiind aplicată pentru un număr redus de contribuabili.

Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, precum şi în sectorul agricol şi în industria alimentară în sensul în care vor beneficia de facilităţile fiscale, numai persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 şi pct. 7 din Codul fiscal. Prevederea intră în vigoare la data 1 ianuarie 2023 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

2. Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, în ceea ce priveşte condiţia referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informaţii/date din anul curent. Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilităţile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activităţile menţionate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca salariaţii care contribuie în perioada de raportare într-un procent semnificativ la realizarea a minim 80% din

cifra de afaceri totală reprezentând activităţi de construcţii să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real şi nu având la bază date istorice.

3. Se propune modificarea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale în domeniul construcţiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.

4. Se propune reglementarea regimului fiscal aplicabil indemnizaţiilor acordate potrivit legii pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, similar cu cel aplicabil indemnizaţiilor pentru risc maternal, maternitate, îngrijirea copilului bolnav, respectiv, acest tip de indemnizaţie reprezintă venit neimpozabil şi nu se cuprinde în baza de calcul al contribuşiei de asigurări sociale de sănătate, fiind datorată numai contribuţia de asigurări sociale.

5. Se propune modificarea plafonului până la care contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, respectiv de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective.

6. În cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil şi care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuţiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condiţiile stabilite prin lege, pentru următoarele:

a) prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată /lună/persoană, în anumite condiţii prevăzute de lege;

d) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;

e) contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând

Spaţiului Economic European, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;

g) sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.

Pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil lunar de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii.

Totodată, se propune ca angajatorul care acordă aceste venituri/avantaje să stabilească ordinea de includere a acestora în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

7. Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

Deducerea personală cuprinde:

- deducerea personală de bază;

- deducerea personală suplimentară,

şi se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.

a) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care auun venit lunar brut de până 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii ce depăşesc nivelul reprezentând un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului nu se acordă deducerea personală de bază.

b) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

- 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii  al căror nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului;

- 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora. Prin părinte se înţelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Deducerea personală suplimentară de 100 de lei lunar se acordă unuia dintre părinţi, în cazul în care copilul este întreţinut de ambii părinţi, prin prezentarea documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ şi a unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.

În situaţia în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, acesta are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri la un alt angajator şi să prezinte o declaraţie pe propria răspundere în acest sens.

8. Se propune, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât veniturile din arendă şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, stabilirea venitului impozabil la nivelul venitului brut.

Totodată, se instituie obligaţia transmiterii, în vederea înregistrării, a contractului încheiat între părţi, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

9. Se propune modificarea cotei de impozitare în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice rezidente, sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv, de la 5% la 8% din suma acestora.

10. În cazul veniturilor obţinute din jocuri de noroc, se propune menţinerea modalităţii de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranşe de venit asupra fiecărui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10% şi 40%. Totodată, baremul de impunere propus cuprinde şi modificarea tranşelor de venit.

În cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare fiecare venit brut primit de contribuabil.

11. Se propune modificarea prevederilor privind transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, în sensul în care contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacţiei prin aplicarea următoarelor cote:

a) 3% pentru construcţiile de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;

b) 1% pentru imobilele descrise la lit. a), deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.

De asemenea se propune eliminarea plafonului neimpozabil de 450.000 lei reprezentând deducere din valoarea tranzacţiei la stabilirea venitului impozabil.

12. Se propune introducerea ca bază lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp partial al căror nivel este sub acest nivel.

Astfel, venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile şi nu venitul realizat de salariat.

Măsura nu se aplică în cazul în care angajaţii realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.

Măsura vizează situaţiile, în care se află anumiţi salariaţii, pentru care angajatorul nu este obligat la plata contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată. În acest sens, au fost considerate vulnerabile din punct de vedere economic şi social anumite categorii de persoane fizice cum ar fi: elevii, studenţii, persoanele cu

dizabilităţi, ucenicii, etc. În acest context, au fost avuţi în vedere şi pensionarii care au ca sursă de venit pensia acordată din sitemul public de pensii ţinând cont de grupul vulnerabil din care aceştia fac parte.

De asemenea, propunerea are ca scop descurajarea angajatorilor, care în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parţial în situaţii în care activitatea desfăşurată ar presupune un program normal de muncă.

13. Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente venituri şi/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate, astfel:

Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

a) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 salarii minime brute pe ţară;

b) nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

De asemenea, se clarifică prevederile referitoare la obligaţia depunerii Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I. Date privind veniturile realizate, până la termenul de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui pentru care se stabileşte contribuţia datorată, în cazul contribuabililor care realizează veniturile mai sus menţionate dacă acestea cumulate sunt peste plafonul de 12 sau 24 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi

contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate.

14. Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii şi venituri din alte surse, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate, astfel:

Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă:

a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 şi 12 salarii minime brute pe ţară;

b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 salarii minime brute pe ţară;

c) nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

De asemenea, se clarifică prevederile referitoare la obligaţia depunerii Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I. Date privind veniturile realizate, până la termenul de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui pentru care se stabileşte contribuţia datorată, în cazul contribuabililor care realizează veniturile mai sus menţionate dacă acestea cumulate sunt peste plafonul de nivelul de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate.

15. Clarificări/Corelări de natură tehnică cu privire la:

- deducerile personale;

- regimul fiscal aplicabil venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;

- modul de declarare a veniturilor din salarii şi asimilate salariilor;

- modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate;

- determinarea ponderii cifrei de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii în cifra de afaceri totală, în cazul veniturilor obţinute din

activitatea desfăşurată atât pe teritoriul României, cât şi în afara României;

- modul de stabilire a venitului impozabil pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, realizate din arendă şi din închirierea bunurilor mobile şi imobile din patrimoniul personal, altele decât veniturile din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, cu prevederile Codului fiscal referitoare la veniturile care se iau în calcul la verificarea încadrării în plafonul anual de venituri pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate;

- abrogarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016, cu completările ulterioare.

Taxa pe valoarea adăugată

Se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se excludă din sfera de aplicare a facilităţii cotei reduse de TVA de 9%, pe lângă excepţia prevăzută deja pentru băuturi alcoolice, impusă de Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, şi băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 10 00 şi 2202 99, respectiv a băuturilor nealcoolice care conţin adaos de zahăr sau alţi îndulcitor sau aromatizate.

Această măsură are în vedere descurajarea consumul de băuturi racoritoare îndulcite cu zahăr, băuturi energizante etc., cu impact important asupra sănătăţii consumatorilor. Faţă de alimentele cu adaos mare de zaharuri, produsele lichide, precum băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr, ar avea un impact mai mare asupra sănătăţii, deoarece consumatorul nu are imaginea concretă a cantităţii de calorii ingerate, spre deosebire de produsele zaharoase solide asupra cărora percepţia calorică este bine cunoscută. În plus, caloriile lichide nu au proprietati puternice de saţietate şi nu suprimă foamea, astfel ca ele sunt consumate în cantităţi mult main mari, aportul caloric fiind în ansamblu mai mare.

Totodată, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se aplice aceeaşi cotă de TVA, respectiv cotă redusă de 9%, atât pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepţia băuturilor alcoolice şi a celor nealcoolice care conţin adaos de zahăr sau alţi îndulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman şi animal, cât şi pentru serviciile de restaurant şi de catering şi pentru activităţile de cazare hotelieră.

În acest sens, se are în vedere faptul că serviciile de restaurant şi de catering, pentru care în prezent se aplică o cotă redusă de TVA de 5%, reprezintă servicii care constau, în fapt, în furnizarea de produse alimentare şi/sau de băuturi, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, care intră sub incidenţa cotei reduse de TVA de 9%.

Adoptarea unei astfel de măsuri vizează tocmai facilitarea aplicării uniforme/corelate a cotei de TVA, şi anume aplicarea aceleiaşi cote indiferent de natura operaţiunii: prestare de servicii sau livrare de bunuri.

Astfel, spre exemplu, un restaurant care vinde mâncare tratează operaţiunea distinct, aplicând două cote de TVA diferite (9% şi 5%), în funcţie de modalitatea de servire a mâncării, în locaţia restaurantului (prestare de servicii) sau în afara acesteia (livrare de bunuri). În mod similar, este şi cazul unităţilor de cazare de tipul demipensiune/pensiune completă/all inclusive care, pe lângă funcţia de cazare, asigură şi micul dejun/prânzul/cina etc.

La art. 105 alin. (4) din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2022/542, se prevede că pentru lemnul utilizat ca lemn de foc cota redusă de TVA încetează să se aplice cel târziu la 1 ianuarie 2030, iar pentru pesticide chimice şi îngrăşăminte chimice, cota redusă de TVA încetează să se aplice cel târziu la 1 ianuarie 2032.

Astfel, se propune introducerea unei prevederi care să reglementeze faptul că pentru livrările de lemn de foc de la art. 291 alin. (3) lit. m) şi n) din Codul fiscal cota redusă de TVA de 5% se aplică până la data de 31 decembrie 2029 inclusiv.

În ceea ce priveşte livrările de îngrăşăminte chimice şi pesticide chimice, care în prezent sunt prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal, se propune modificarea acestor prevederi, în sensul excluderii respectivelor produse chimice din cadrul acestei reglementări, concomitent cu introducerea unor prevederi noi, distincte prin care aceste produse chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă să beneficieze temporar, respectiv până la data de 31 decembrie 2031 inclusiv, de facilitatea cotei reduse de TVA de 9%.

De asemenea, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se restrângă sfera de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuinţe către persoane fizice, ca parte a politicii sociale, în sensul în care persoanele fizice să beneficieze de această facilitate o singură dată, respectiv să achiziţioneze, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.

Totodată, se propune ca persoanele fizice care au încheiat acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţia de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie 2023, să beneficieze de aplicarea cotei reduse de TVA în anul 2023 în condiţiile legale în vigoare la data încheierii acestor acte.

 Accize şi alte taxe speciale

 Ţinând cont că începând cu 1 ianuarie 2023, nu va mai exista un calendar care să reglementeze cuantumul şi perioada de aplicare a nivelului accizelor pentru produsele supuse regimului accizelor armonizate, iar operatorii economici care desfăşoară activităţi cu produse accizabile, nu vor putea determina acciza datorată şi implicit, nu vor putea plăti la bugetul de stat sumele reprezentând accizele, este necesar a se institui un nou calendar privind nivelul accizelor pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2026.

În vederea respectării cerinţei prevăzute la art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE şi pentru a fi evitată declanşarea acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (infringement) împotriva ţării noastre, se propune creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 ţigarete la 594,97 lei/1.000 ţigarete, precum şi adoptarea unui nou calendar de creştere graduală a nivelului accizei totale pentru ţigarete ţinând cont de necesitatea respectării legislaţiei unionale în domeniul produselor din tutun, securizarea veniturilor bugetare şi asigurarea predictibilităţii fiscale necesară sectorului.

Ţinând cont că potrivit art. 343 alin. (5) din Codul fiscal, acciza specifică pentru ţigarete se determină pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi al accizei totale, precum şi faptul că începând cu data 1 august 2022 va creşte nivelul accizei totale pentru ţigarete, se impune actualizarea nivelului accizei specifice pentru ţigarete.

În ceea ce priveşte procentul legal al accizei ad valorem aplicat asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, se propune diminuarea acestuia cu un punct procentual pe an, începând cu 1 august 2022, astfel că acesta va fi de 10% în anul 2025.

Se propune majorarea cuantumului accizei minime pentru ţigarete datorate, de la de 97% din nivelul accizei totale pentru ţigarete la 100% din nivelul accizei totale pentru ţigarete prevăzut în anexa nr. 1.

Având în vedere că măsura privind creşterea graduală a accizei la tutun fin tăiat destinat rulării în ţigarete şi la alte tutunuri de fumat introdusă prin Legea nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal nu a ţinut pasul cu modificarea calendarului de creştere graduală a accizei la ţigarete în vederea respectării Directivei 2011/64/UE, se propune introducerea unui calendar de creştere graduală a accizei pentru aceste produse pentru a avea o abordare unitară a sistemului de taxare.

Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice, începând cu 1 august 2022, având în vedere că nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului fiscal.

Ţinând cont de faptul că pentru produsele din tutun prelucrat supuse accizelor armonizate a fost stabilit anterior un calendar de creştere graduală a nivelului accizelor, precum şi similitudinea dintre această categorie de produse şi tutunul încălzit, se propune stabilirea unui tratament similar pentru produsele din tutun încălzit, prin introducerea unui calendar de creştere graduală a nivelului accizelor pentru aceste produse.

Totodată, pentru egalitate de tratament în ceea ce priveşte taxarea produselor supuse accizelor nearmonizate, se propune majorarea nivelului accizelor şi pentru lichidul care conţine nicotină prin instituirea unui calendar de creştere graduală a accizei pentru acest produs.

Se propune eliminarea aplicării prevederilor referitoare la actualizarea nivelului accizelor cu creşterea preţurilor de consum pentru tutun fin tăiat destinat rulării în ţigarete, alte tutunuri de fumat, ţigări şi ţigări de foi, tutunul conţinut în produse din tutun încălzit întrucât nivelul accizelor stabilit pentru aceste produse este stabilit prin aplicarea unui procent asupra nivelului accizei totale pentru ţigarete - nivel care este determinat ţinând cont de preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete şi prin urmare se are în vedere evoluţia preţurilor din piaţă.

Totodată, se propune eliminarea aplicării prevederilor referitoare la actualizarea nivelului accizelor cu creşterea preţurilor de consum pentru lichidul care conţinănicotină întrucât nivelul accizelor pentru acest produs este determinat prin aplicarea unui procent care reprezintă media creşterilor procentuale aferente produselor din tutun (ţigarete, tutun fin tăiat destinat rulării în ţigarete, alte tutunuri de fumat, ţigări şi ţigări de foi, tutun încălzit) şi prin urmare se are în vedere evoluţia preţurilor din piaţă.

Prin excepţie de la art. 342 alin. (1) din Codul fiscal, se propune ca, în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023, inclusiv, pentru produsele prevăzute la nr. crt. 10 – 12 (benzină cu plumb, benzină fără plumb şi motorină) din anexa nr. 1 la Titlul VIII – Accize şi alte taxe speciale din Codul fiscal, nivelul prevăzut în coloana nr. 4 din această anexă, să nu se actualizeze cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2022, faţă de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015. În situaţia în care, în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023, nivelul accizelor pentru aceste produsele prevăzute la nr. crt. 10 – 12 din anexa mai sus menţionată, este mai mic decât nivelul minim prevăzut în Tabelul A din anexa I la Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii, al cărui echivalent în lei se stabileşte utilizând cursul de schimb leu/euro publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în prima zi lucrătoare din luna octombrie a anului 2022, se aplică nivelul minim prevăzut de directivă.

Impozite şi taxe locale

Se propune eliminarea sintagmei ”clădire cu destinaţie mixtă”, pentru simplificarea modului de calcul al impozitului pe clădiri.

Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru clădirile rezidenţiale pe baza valorilor cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România publicate anual pe pagina de internet a U.N.N.P.R. şi a cotelor de impozitare respective.

Se propune modificare limitelor minime ale cotelor de impozitare şi anume: la clădiri rezidenţiale cotele vor fi de 0,1% - 0,2% iar la clădirile nerezidenţiale cotele vor fi de 1% - 1,3%.

Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru clădirile nerezidenţiale pe baza valorilor cuprinse în ” Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România”, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, publicate anual pe pagina de internet a U.N.N.P.R. şi a cotelor de impozitare respective.

Clarificări privind modalitatea de calcul a impozitului pe teren înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă curţi construcţii prin scăderea de la impozitare a suprafeţelor acoperite de clădiri.

Pentru terenul amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, din care se scad suprafeţele de teren acoperite de clădirii, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare categoriei de folosinţă şi cu coeficientul de corecţie corespunzător zonei şi rangului localităţii.

Autorităţile publice locale, la propunerea autorităţii executive, pot majora sau diminua nivelul impozitelor şi taxelor locale cu până la 50%.

Având în vedere că Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România se actualizează anual, nu mai este necesară indexarea anuală cu rata inflaţiei a impozitului pe clădiri.

Impozitul specific unor activităţi

Se propune abrogarea, începând cu data de 1 august 2022, a prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016, cu completările ulterioare.

Persoanele care au datorat impozit specific unor activităţi, vor fi obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, indiferent de îndeplinirea condiţiilor de aplicare a acestui sistem de impunere şi/sau a impozitului pe profit pentru veniturile realizate din alte activităţi decât cele corespunzătoare codurilor CAEN specifice.

De asemenea, au fost stabilite reguli tranzitorii pentru impozitele datorate în cursul anului 2022.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

Având în vedere faptul că reducerea pragului cifrei de afaceri de la 50.000 de euro la 10.000 de euro

* contribuie la creşterea bancarizării operaţiunilor băneşti, un nivel redus al acestora reprezentând principalul factor de menţinere a unui nivel ridicat al evaziunii fiscale în domeniul vânzărilor cu amănuntul/ridicata şi al prestărilor de servicii, iar România trebuie să ia toate măsurile necesare pentru reducerea evaziunii fiscale ca primă condiţie a asigurării sustenabilităţii bugetului public,

* asigură, într-o măsură mai mare, o trasabilitate a fluxurilor băneşti prin operaţiuni bancare, ceea ce conduce la o mai bună fiscalizare a veniturilor realizate de către operatorii economici, constituind o măsură în plus pentru combaterea evaziunii fiscale,

* asigură posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, posibilitatea utilizării acestui instrument de plată la un număr mai mare de operatori economici, prin proiectul de act normativ se propune reglementarea modificării pragului cifrei de afaceri, de la 50.000 euro la 10.000 euro în echivalent lei, începând cu care persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări servicii, au obligaţia de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite.

Pentru a permite operatorilor economici din categoria celor vizaţi de prevederile sus-menţionate întreprinderea tuturor demersurilor necesare în vederea instalării terminalelor de plată, inclusiv încheierea contractelor aferente cu instituţiile acceptante, s-a prevăzut faptul că măsura va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ucraina, Taiwanul şi Amnesty International (I)

Alexandru LĂZESCU

Ucraina, Taiwanul şi Amnesty International (I)

Percepţiile eronate privind riscurile şi oportunităţile au avut adesea consecinţe catastrofale în istorie; decizia Chinei privind o invazie a Taiwanului va fi influenţată şi de percepţia privind consistenţa răspunsului Occidentului faţă de agresiunea Rusiei.

opinii

Slavă lui Rabelais

Nichita DANILOV

Slavă lui Rabelais

Vom intra într-o epocă în care resursele de materii vor conta la fel de mult ca şi tehnologia. Epoca energiei ieftine, după cum spunea un comisar european, a luat sfârşit. Epoca revendicărilor abia a început.

Ţara asta-i un miracol

Michael ASTNER

Ţara asta-i un miracol

Nu ştiu de ce, dar parcă-n România guvernanţii par să exclame cu toţii (în gândul lor): Păi, unde-am ajunge dacă tot poporul ar putea să se ducă fără probleme dintr-o parte în alta, pe autostrăzi şi drumuri expres şi drumuri naţionale modernizate şi decongestionate de existenţa autostrăzilor şi drumurilor expres?!

(Re)denumiri anapoda ale unor instituții de învățământ (V)

Eugen MUNTEANU

(Re)denumiri anapoda ale unor instituții de învățământ (V)

Nu este exclus ca timpul și uzul să valideze și să impună aceste formule denominative noi, dar, deocamdată, cel puțin pentru persoanele cu o educație umanistă solidă, impresia de improvizație și oportunism persistă.

pulspulspuls

Cum au fost arvunite locurile AUR de la Iaşi pentru viitoarea legislatură a Parlamentului

Cum au fost arvunite locurile AUR de la Iaşi pentru viitoarea legislatură a Parlamentului

Discuţiile de la Şcoala politică de vară de pe Bahlui, care s-a ţinut în aceste zile pe terasa unei berării boeme din târg, ar fi continuat la nesfârşit pe tema imposibilei şi, totuşi, foarte probabilei, coaliţii dintre liberali şi userişti, dacă cineva nu ar fi adus în discuţie, nu se ştie cu ce intenţii, problema vizitei în oraşul nostru a lui George Simion, liderul partidului AUR. 

Caricatura zilei

Vreme de neplajă

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.