“Pentru prea mulţi oameni, nu mai este rentabil să mergi la serviciu. Salarii de dumping care distrug demnitatea muncii şi penalizează întreprinzătorii care plătesc salarii decente, salarii ce ce denaturează concurenţa corectă pe piaţa unică. Practica trebuie să se oprească (…) Toată lumea trebuie să aibă acces la salariul minim, fie prin acorduri colective, fie prin salarii minime obligatorii înscrise în lege”, a declarat miercuri Ursula von der Leyen.

Subiectul este unul controversat, iar discursul a confirmat că vor exista două metode de a stabili “un salariu minim corect” în UE.

Nu va exista un salariu minim universal, ci doar se va stabili cadrul care să sprijine statele să-şi construiască sisteme adecvate, care să acopere suficiente persoane şi să asigure o monitorizare eficientă.

Ursula von der Leyen a explicat în discurs că va fi respectată tradiţia din fiecare ţară.

Aceasta ar însemna:

- Statele în care salariile minime sunt stabilite prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă un salariu minim pe economie – sunt vizate Austria şi statele nordice – Danemarca, Finlanda şi Suedia, precum Italia şi Cipru.

- Sunt state unde mecanismul funcţionează foarte bine, cu tradiţie şi eficienţă în ceea ce priveşte negocierile dintre patronate şi sindicate, motiv pentru care salariile minime stabilite prin contractele colective reflectă corect productivitatea din diferitele industrii şi domenii de activitate.

- Statele care au un salariu mediu pe economie stabilit prin lege – unde se încadrează şi România, precum şi toate statele estice – vor continua cu acest mecanism, dar vor stabili exact o formulă în virtutea căruia majorarea se va produce automat de fiecare dată când creşte indicatorul la care se va raporta salariul minim.