Salariile clerului de la Iasi

Subtitlu

duminică, 04 martie 2012, 14:05
5 MIN
 Salariile clerului de la Iasi

Clericii din conducerea Arhiepiscopiei Iasilor, ale caror functii sint asimilate celor de demnitate publica, incaseaza de la stat indemnizatii lunare in cuantum de citeva mii de lei. De exemplu, mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Inalt Preasfintitul Teofan, primeste o indemnizatie lunara de 6.592 de lei. Un salariu perfect comparabil cu al unui deputat in Parlamentul Romaniei, si asta desi importanta in viata publica a unui mitropolit este in mod cert superioara celei a unui deputat, si asta fie comparind numai numarul lor. La rindul sau, preasfintitul Calinic Botosaneanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iasilor, incaseaza lunar 6.033 de lei. Preasfintitul Petru Gherghel, aflat in fruntea Episcopiei Romano-Catolice din Iasi, are, de asemenea, o indemnizatie lunara de 6.033 lei, in timp ce Preasfintitul Aurel Perca, episcop auxiliar si vicar general, ridica lunar suma de 5.771 lei. Cuantumurile indemnizatiilor lunare (valoare bruta, n.r.) specifice functiilor de conducere mentionate au fost facute publice pe site-ul Secretariatului de Stat pentru Culte. Potrivit legislatiei care reglementeaza salarizarea personalului din cadrul unitatilor de cult, aceste indemnizatii reprezinta unica forma de remunerare.

Salarii corelate cu cele din invatamintul preuniversitar

Vicarii, exarhii, secretarii, consilierii si inspectorii eparhiali, protopopii si staretii, care sint incadrati, de asemenea, ca personal de conducere, au salariile corelate cu cele ale dascalilor din preuniversitar. In plus, in cazul lor legea nu mai specifica faptul ca aceste venituri trebuie sa fie singurele. Salariile acestora se realizeaza dintr-un sprijin lunar de la stat, ce poate fi completat cu venituri din eparhie. Cuantumul sprijinului lunar de la stat variaza in functie de studiile incheiate, gradul didactic obtinut si de vechime. De exemplu, vicarul administrativ Ionel Roata incaseaza un sprijin lunar de 1.561 lei, iar exarhul administrativ Nichifor Horia 1.193 lei. Tot 1.193 de lei este si sprijinul alocat de stat consilierilor eparhiali. Dintre cei care ocupa aceasta functie ii amintim pe Hrisostom Radasanu, Constantin Sturzu, Marian Timofte sau pe Iulian Negru. Inspectorii eparhiali, cum sint, de exemplu, Mihai Prodan sau Eugen-Sebastian Teacu, incaseaza aceeasi suma. Pentru stareti sau egumeni, sprijinul lunar de la stat e in cuantum de 1.027 lei pe luna. "Cuantumurile respective nu reprezinta salariul – nici brut, nic net, nici tarifar -, ci contributia de la stat. E acelasi lucru ca la preoti. Pentru cei cu functii de conducere, se completeaza din fondurile eparhiei pe o plaja care, de regula, reprezinta inca pe atita. Doar staretii isi pun din fondurile manastirii la limita, cit sa aiba in mina salariul minim", a precizat Constantin Sturzu, purtator de cuvint al Mitropoliei.

O controversa: cit cistiga, in realitate, preotii?

Pentru preoti si diaconi, sprijinul lunar de la stat reprezinta 65% sau 80% din cuantumul salariului de baza, suma menita sa acopere impozitele platite tot la stat, restul venitului acestia trebuind sa il acopere din veniturile parohiei. In cazul preotilor cu gradul I, cuantumul de 65% inseamna sume cuprinse intre minimum 795 lei si maximum 1.231 lei. In cazul celor cu gradul II, sumele variaza intre 669 lei si 1.026 lei, iar cei care au numai definitivatul incaseaza intre 641 lei si 975 lei. Preotii cu studii medii primesc un sprijin lunar de la stat cuprins intre 552 lei si 961 lei. Debutantii cu studii superioare incaseaza 638 lei, cei cu studii medii 544 lei. Pentru a exemplifica modul de constituire a salariilor pe care trebuie sa le incaseze, ne raportam la cazul unui preot paroh, care a solicitat sa ramina anonim. Cu studii postuniversitare inclusiv si o vechime de 10 ani, el are un salariu lunar de 1.170 de lei net. Conform celor explicate mai sus potrivit categoriei sale, putin peste 500 de lei din aceasta suma reprezinta sprijinul financiar alocat de stat, din care acopera, pe de o parte, impozitele care ii revin in calitate de angajat, iar pe de alta parte pe cele care ii revin parohiei, ca angajator. In urma achitarii darilor catre stat, preotului ii mai ramin din sprijinul de la stat 15 lei. Completarea pina la 1.170 de lei, cit reprezinta salariul sau net, o realizeaza din ceea ce cistiga prin prestarea de servicii religioase: cununii, botezuri, inmormintari sau parastase, respectiv din ceea ce primeste de la credinciosi atunci cind le calca pragul cu prilejul sarbatorilor mari de peste an.

Au existat insa si acuzatii, uneori cu date relevante, ca unii preoti au averi mult peste nivelul lor de venituri legale. Pentru ca modul de lucru al preotilor este unul care poate scapa usor controlului fiscal, adesea unii preoti au fost acuzati ca "dosesc" pentru uzul propriu banii care, in mod normal, desi sint obtinuti fara a oferi donatorilor chitante, i s-ar cuveni parohiei pe care o conduc.

Marea majoritate, parohii sarace

In mod normal, daca o parohie este considerata bogata, aceasta nu mai primeste sprijin de la stat pentru salariul preotului. Acest lucru este stabilit prin ordin, dat de Secretariatul pentru Culte. "La nivelul Arhiepiscopiei Iasilor, din care fac parte judetele Iasi, Botosani si Neamt, cu exceptia zonei Romanului, din 1.153 de preoti, 984 beneficiaza de contributia de la stat. Din acestia, 655 primesc un sprijin de 65% din salariul de baza, adica din ceea ce reprezinta reperul, iar 329 un sprijin in cuantum de 80%, fiind din parohii sarace. Alti 169 nu beneficiaza de nici un fel de contributie. Din acestia, 138 sint incadrati din fonduri proprii, prin cumul de functii. Totodata, din cei 984 care primesc contributia de la stat, 432 nu beneficiaza de cuantumul conform cu studiile, vechimea si gradul de preotie pe care il au, asta si pentru ca e complicat sa se tina ritmul cu fiecare diploma si grad in plus. Prin urmare, contributia de la stat e doar un sprijin partial si care nici macar nu se aloca la toata lumea", a mentionat Constantin Sturzu, purtatorul de cuvint al Mitropoliei. Daca preotii din parohiile sarace primesc un sprijin de la stat in cuantum mai mare, cei care pastoresc parohii in care se pot realiza venituri substantiale nu pot completa din acestea, atit cit vor, propriul fond de salariu. "Nu se permite completarea de la sine putere. Nu exista un minimum si un maximum in ceea ce priveste posibilitatea completarii din veniturile parohiei, pentru ca e o grila standard de salarizare (cea de mai sus, n.r.), ce se aplica unitar. Singura crestere este posibila in situatia in care preotul mai obtine un grad sau are mai multa vechime. Preotii nu isi pot pune salarii cum vor ei, asta ar insemna sa puna povara pe parohie", a punctat Constantin Sturzu.

Comentarii