Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Salariul minim brut pe ţară, instrument de politică socială

GALERIE
ciprian iftimoaei
  • ciprian iftimoaei
- +

Recent, în spaţiul public, a trezit atenţia o declaraţie a Avocatului Poporului referitoare la salariul minim brut pe ţară şi necesitatea corelării acestuia cu venitul minim lunar pentru un trai decent pentru o persoană adultă. 

Conform Hotărârii Guvernului nr. 1071/ 2021, de la 1 ianurie 2022, salariul minim brut pe ţară devine 2550 lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 10,8% faţă de nivelul anterior (2300 lei în anul 2021). După plata taxelor către stat, angajaţii cu salariul minim brut pe ţară vor rămâne în mână cu 1524 lei (+138 lei, faţă de salariul minim net anterior). Raportat la această majorare a salariului minim brut, Avocatul Poporului semnalează că, în ciuda acestei creşteri (+10,8% faţă de 2021), angajatul obţine un venit net care se situează sub nivelul venitului minim lunar pentru un trai decent (2708 lei).

Salariul diferenţiat pentru studii superioare dispare, nefiind majorat prin actul normativ menţionat anterior. Reamintim că prin Hotărârea de Guvern nr. 4/ 2021, nivelul salariului minim brut pentru angajaţii cu studii superioare şi un an vechime în domeniul studiilor era de 2350 lei. Prin acelaşi act normativ (HG nr. 4/2021), pentru domeniul construcţiilor, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2021, salariul minim pe economie rămâne la nivelul de 3000 lei, pentru 167,333 ore/ lucrate în medie pe lună. Salariul minim brut în construcţii a fost reglementat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/ 2018. Pentru salariul minim brut în construcţii nu se plătesc impozitul pe venit, contribuţia la asigurările sociale de sănătate şi la pilonul II de pensii. Practic, un salariat în construcţii câştigă un venit minim net de 2361 lei.

La un salariu brut de 2550 lei (515,22 euro), angajatul are de plătit către stat următoarele taxe: contribuţia la asigurările sociale (CAS 25%) de 638 lei, contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS 10%) de 255 lei, deducerea personală (DP) de 330 lei, impozitul pe venit (IP 10%) de 133 lei, rezultând un salariu net de 1524 lei (308,12 euro). La acest salariu se mai adaugă contribuţia asiguratorie pe muncă plătită de angajator (CAM 2,25%) de 57 lei. În final, pentru salariul net de 1524 lei pe lună, angajatorul plăteşte 2607 lei, din care 1026 lei este reţinut în sarcina angajatului şi 57 de lei la angajator. Să mai precizăm că din salariul minim brut pe ţară de 2550 lei 58,46% primeşte angajatul, iar  41,57 % reţine statul.

Potrivit metodologiei propuse de fundaţia Friedrich Ebert şi Syndex România, în noiembrie 2021, coşul minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană adultă singură era estimat la 2.708 lei pe lună; pentru o familie de doi adulţi şi un copil era de 5.993 lei pe lună, iar pentru o familie formată din doi adulţi şi doi copii ajungea la valoarea de 7.234 lei pe lună. Constatăm că venitul salarial (net) de 1524 lei este cu mult sub venitul minim lunar pentru un trai decent de 2708 lei. Însă analiza poate continua şi prin raportare la situaţia veniturilor şi cheltuielilor populaţiei. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul III 2021, în termeni nominali, 5704 lei pe gospodărie şi 2256 lei pe persoană. Cheltuielile totale ale populaţiei au fost în trimestrul III 2021 în medie de 4939 lei lunar pe gospodărie (1954 lei pe persoană) şi au reprezentat 86,6% din nivelul veniturilor totale. Prin urmare, salariul minin net (1524 lei/ lunar) nu acoperă cheltuielile lunare pentru o persoană (1954 lei/ lunar).

Un trai decent înseamnă că, la nevoile (bazale) necesare supravieţuirii fiecăruia dintre noi, se adaugă şi nevoi care ţin la educaţie, cultură, participarea la evenimente sociale, acces la servicii medicale de calitate, achiziţia unor bunuri de consum, inclusiv cele care ţin de accesul la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, posibilitatea acoperirii unor cheltuieli neprevăzute (ex: operaţii chirurgicale, participarea la evenimente de familie, nunţi, botezuri, înmormântări, meditaţii etc.). Să reţinem că ceea ce este considerat minim decent de viaţă în România diferă de definiţia conceptului în Olanda sau în altă ţară dezvoltată. Pe scurt, percepţia privind nivelul coşului minim pentru un trai decent depinde de nivelul de dezvoltare a unei ţări.

Coşul minim pentru un trai decent este un instrument de politică socială. În funcţie de nivelul acestuia se ajustează salariul minim pe economie, pensia minimă şi alţi indicatori care ţin de veniturile populaţiei. Totodată, atunci când calculăm coşul minim pentru un trai decent, trebuie să avem în vedere dinamica unor indicatori statistici, precum inflaţia (indicele preţurilor de consum), rata sărăciei, indicile dezvoltării umane pentru România. Chiar dacă salariul minim brut pe economie a fost majorat de la 1 ianuarie 2022 la 2.550 lei, observăm că nu acoperă nivelul coşului minim pentru un trai decent lunar de 2.708 lei, dar compensează pe undeva creşterea inflaţiei. Potrivit datelor INS, rata anuală a inflaţiei în decembrie 2021 a crescut cu 8,2%, faţă de luna similară a anului 2020; rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2021 - decembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2020 - decembrie 2020) este 5,1%.

Ajustarea/ corelarea salariului minim brut pe economie în funcţie de evoluţia indicatorilor mai sus amintiţi este extrem de importantă pentru forţa de muncă, mai ales pentru retenţia acesteia în ţară, prevenirea migraţiei populaţiei active economic - problemă cu care ne confruntăm mai ales după aderarea României la UE. Salariul minim brut pe ţară este un instrument de politică socială (prevenire a sărăciei), dacă avem în vedere că peste 1,5 milioane de de români au contracte de muncă încheiate pe salariul minim. Conform Eurostat/ INS, peste 15% din angajaţii din România sunt săraci.

Creşterea salariului minim pe economie poate contribui şi la combaterea evaziunii fiscale, a „muncii gri”, a plăţilor „la plic”. Evident, sunt şi voci din partea unor antreprenori/ patroni/ manageri care critică creşterea salariului minim brut pe economie pe motiv că duce la creşterea costului cu forţa de muncă, concedieri, şomaj. Şi aceştia au dreptate în felul lor, dacă ne gândim la faptul că România are cele mai mari taxe şi impozite pe muncă din Uniunea Europeană, reţinute mai ales în sarcina angajatului, plătite de angajator.

Instrumentele de politică socială trebuie utilizate cu multă chibzuinţă, ţinând cont de realităţile socioeconomice, nu de interesele partizane. Închei acest articol cu datele Eurostat, potrivit căruia ţara noastră are al treilea cel mai mic salariu minim pe economie (515 euro) din toată Uniunea Europeană. Salarizarea precară explică mare parte din migraţia externă a forţei de muncă din România.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri