Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Sanitas, despre medicii în lupta cu Covid-19: Mulţi poartă pamperşi pe sub combinezoane

GALERIE
medici combinezoane
  • medici combinezoane
- +

Personalul medical care lucrează în cazuri de covid este insuficient şi lucrează ture prea lungi, astfel că multe cadre medicale poartă scutece sub combinezoanele medicale, au declarat, miercuri, pentru Agerpres, lideri ai Federaţiei Sanitas, după protestul organizat în faţa sediului Guvernului.

Câteva zeci de cadre medicale afiliate Federaţiei Sanitas din spitale şi din unităţi de asistenţă socială din Bucureşti au protestat în faţa Palatului Victoria, îmbrăcaţi în combinezoane de protecţie biologică.

Personalul medical a depus câteva zeci de memorii la Registratura Guvernului, principalele două probleme semnalate de sindicaliştii din sistemul sanitar din Bucureşti fiind suprasolicitarea personalului medical implicat în tratamentul bolnavilor sau suspecţilor de covid, dar şi lipsa remunerării acestuia potrivit legislaţiei.

Preşedintele Federaţiei Sanitas Bucureşti, Viorel Huşanu, a solicitat scurtarea turelor de serviciu pentru personalul medical care tratează bolnavi de covid, din cauza suprasolicitării fizice a acestuia, în condiţiile purtării combinezonului de protecţie şi a lipsei aerului condiţionat din unităţile sanitare covid.

"Trebuie să purtăm pamperşi, este inuman, noi nu facem faţă cu personalul pe care îl avem acum. În momentul în care te-ai echipat cu acel combinezon, nu poţi să-l dai jos oricând, pentru că riscul de a te infecta este mai mare la dezechipare decât la echipare. Şi atunci stai în acel combinezon 4-5-6 ore. Dacă intri într-o operaţie, poate să dureze chiar mai mult. Stând în spital, în combinezon transpiri, probabil că la 40 de grade - pentru că în unităţile sanitare este interzisă folosirea aerului condiţionat - te sufoci în el. Şi nu există personal destul ca să înjumătăţim această perioadă, adică să nu stai 4 sau 6 ore îmbrăcat, ci pur şi simplu să te schimbe o colegă la 2-3 ore. Să se organizeze cumva timpul de muncă astfel încât să nu ne oblige să stăm non-stop în acele combinezoane. Mă refer la personalul care tratează covid, dar şi la spitalele de urgenţă care, atunci când vin politraumatisme, nu ştii dacă acel pacient este bolnav (de covid, n.r.) sau nu şi este tratat ca şi când ar fi, adică trebuie să-ţi iei toate măsurile de protecţie", a declarat Viorel Huşanu.

Preşedintele Federaţiei Sanitas Bucureşti a arătat, în context, că majoritatea cadrelor medicale care tratează covid poartă scutece pe sub combinezoanele de protecţie.

"Nu există personal suficient, în aceste combinezoane nu poţi să stai mai mult de câteva ore: noi acum am stat maxim o oră în faţa Guvernului şi din fiecare dintre noi se puteau stoarce cel puţin 2 litri de apă. Cred că 80% dintre salariaţi au ajuns să poarte pamperşi sub acele combinezoane, pentru că altfel nu ai cum: transpiri instant, dacă intri într-o operaţie care durează 4-5 ore nu ai cum să te dezechipezi să mergi la toaletă. Am vrut să atragem atenţia şi asupra acestor lucruri. La noi acum a fost cât de cât comod, am stat o oră acolo (în faţa Guvernului, n.r.) şi tot am transpirat, dar în spitale se echipează şi cu 2-3 rânduri de mănuşi, cu două măşti, cine are ochelari de vedere îşi pune şi vizieră, plus cizmele pe care trebuie să le porţi în picioare, deci este inuman ce se întâmplă", a precizat Viorel Huşanu.

La rândul său, preşedintele Federaţiei Sanitas, Leonard Bărăscu, a atras atenţia că în urma condiţiilor specifice de lucru, cadrele medicale care lucrează cu bolnavii de covid ajung ca la finalul unei ture de muncă să colecteze cantităţi uimitoare de transpiraţie în cizmele de protecţie.

"(Problema principală e, n.r.) lipsa de personal şi faptul că cei care sunt în linia întâi nu au fost schimbaţi de 4 luni de zile. Chiar dacă au lucrat în ture, se descurcă foarte greu. (...) Nu absolut toată lumea (îşi pune scutece, n.r.), dar sunt persoane care îşi pun, pentru că nu se pot schimba o dată la o oră sau la două ore când au nevoie. Şi sunt colegi de-ai mei care au zis că îşi pun pamperşi ca şi bolnavii, pentru că n-au cum să se ducă la toaletă. Pentru necesităţile fiziologice îşi pun pamperşi. Mai consumă şi lichide, nu poţi să stai acolo (fără să bei apă des, n.r.), aerul condiţionat nu funcţionează pentru că zic că împrăştie covid. Şi atunci, cu aerul condiţionat oprit, căldura este uriaşă, se transformă şi vaporii, iar când ne spun că se schimbă pe secţie după câteva ore cu câte jumătate de litru de apă în fiecare cizmă sau în fiecare botoşel nu îi credem. Şi aşa este, este foarte greu", a afirmat Leonard Bărăscu.

Preşedintele Federaţiei Sanitas i-a răspuns şi secretarului de stat din Ministerul Sănătăţii, Horaţiu Moldovan, care le-a criticat pe cadrele medicale participante la protest pentru risipirea echipamentului medical prin purtarea combinezoanelor în timpul mitingului.

"Auzeam pe unii că spun că am cam făcut risipă. Nu există aşa ceva, nu e risipă. N-aş dori să-mi pun pamperşi, ca şi colegii mei care nu pot să meargă la baie sau care nu pot să se dezbrace de acel costum 6 sau 8 ore. Să stea ei (oficialii Ministerului Sănătăţii, n.r.) în ele când muncesc şi pe urmă să comenteze", a replicat Leonard Bărăscu.

Preşedintele Federaţiei Sanitas a criticat şi lipsa totală de comunicare cu sindicatele din partea conducerii Ministerului Sănătăţii.

"Treaba Ministerului Sănătăţii e să găsească soluţii, iar dacă nu, atunci să ne întrebe şi pe noi. Acum nu mai există o comunicare, înainte ne mai întrebau şi pe noi", a menţionat Leonard Bărăscu.

Pe de altă parte, preşedintele Sanitas Bucureşti, Viorel Huşanu, a mai explicat că multe dintre cadrele medicale care lucrează în spitale covid nu au primit stimulentul de risc în valoare de 2.500 de lei.

"Am vrut să atragem atenţia (Guvernului, n.r.) asupra condiţiilor în care lucrăm, şi că acele sporuri la care noi avem dreptul sunt binemeritate şi ele nu ajung la oameni. S-au făcut acele liste cu beneficiarii stimulentului de 2.500 de lei, cumva listele sunt secretizate, nu ştie sindicatul cine a luat şi cât a luat. Aflăm din presă că de exemplu la Bârlad l-au luat toţi salariaţii spitalului, de la portar până la manager, iar la spitalele covid mulţi n-au luat nici măcar un leu, sau nici n-au văzut cum arată un stimulent. Vrem transparenţă, vrem ca cine munceşte efectiv să şi primească, şi să primească ce este în legislaţie, nimic în plus. Nu vreau să se interpreteze că cerem ceva în plus: legislaţia ne dă dreptul la anumite sporuri, acele sporuri să ni le acorde angajatorul", a afirmat Viorel Huşanu.

Liderul sindical a susţinut că nici sporul pentru personalul medical valabil pentru perioada de epidemie nu a ajuns la cadrele medicale, deoarece Ministerul Sănătăţii nu a decretat oficial epidemie în România decât foarte recent.

"Pe de altă parte, legislaţia în vigoare la momentul începerii pandemiei dădea dreptul salariaţilor ca pe perioada stării de epidemie să beneficieze de un spor de între 55-85%. Abia ieri Ministerul Sănătăţii a declarat că există oficial epidemie în România. Deci până acum, cu toate că legislaţia permitea acest lucru, nimeni nu a putut beneficia de sporul prevăzut în lege, pentru că nu era declarată epidemie în România. (...) Populaţia crede că în sănătate e doar lapte şi miere, şi de fapt astăzi noi avem aceleaşi venituri ca în luna februarie 2020", a menţionat preşedintele Sanitas Bucureşti.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri