Şapte instrumente cheie ale gândirii – sfaturile unui geniu
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

Şapte instrumente cheie ale gândirii – sfaturile unui geniu

GALERIE
inteligenta, instrumente
  • inteligenta, instrumente
- +

„A gândi este dificil. A te gândi la anumite probleme este atât de dificil încât rişti să te doară capul doar gândindu-te la ideea de a te gândi la acele probleme”. Afirmaţia îi aparţine lui Daniel Dennett, profesor, filozof, specialist în ştiinţe cognitive şi totodată unul dintre cei mai importanţi gânditori contemporani.

Dennett este profesor de filozofie în cadrul Universităţii Tufts şi totodată director al Centrului de Studii Cognitive din cadrul acestei instituţii. Prestigiosul ziar New York Times îl numeşte „poate cel mai citit şi mai dezbătut filozof contemporan american”, operele profesorului Dennett având o influenţă semnificativă asupra ştiinţelor cognitive.

Printre aforismele preferate ale profesorului se numără cel enunţat de unul dintre studenţii săi, filozoful Bo Dahlbom: „Nu poţi face prea multe lucrări de dulgherie cu mâna goală şi nici nu poţi gândi prea mult cu creierul gol”. Din acest motiv, Dennett a publicat în cursul acestui an cea de-a 16-a sa carte, intitulată „Intuition Pumps and Other Tools for Thinking”, în care dezvăluie câteva dintre „instrumentele de gândire” pe care le-a identificat de-a lungul carierei sale de peste 40 de ani.

Dennett crede că, prin descoperirea acestor instrumente şi prin deprinderea folosirii lor cu înţelepciune, fiecare dintre noi poate ajunge să înţeleagă mai bine lumea în care trăieşte şi locul său în cadrul ei.

Profesorul Dennett afirmă că aceste instrumente ne vor permite să gândim gânduri pe care altfel le-am formula cu multă dificultate. Filozoful oferă un exemplu celebru: „strugurii acri”. Această expresie provine din „Vulpea şi strugurii”, celebra fabulă a lui Esop, şi atrage atenţia asupra faptului că, de multe ori, oamenii denigrează lucruri pretinzând că nu le pasă atunci când nu le pot obţine. Dennett subliniază că, aşa cum simpla expresie „struguri acri” ne permite să exprimăm o idee sofisticată, acumularea acestor „instrumente de gândire” ne va spori capacitatea de a percepe tipare neobservate şi de a detecta adevăruri importante.

Iată 7 dintre cele 77 de instrumente recomandate de Daniel Dennett în cea mai recentă carte a sa:

1. Folosiţi propriile greşeli într-un mod înţelept

„Mulţi oameni de ştiinţă mă întreabă de ce noi, filozofii, petrecem atâta timp studiind istoria domeniului nostru de activitate”, relatează Dennett. „Răspunsul meu e simplu: istoria filozofiei este în mare parte istoria unor oameni foarte deştepţi care fac o serie de greşeli foarte tentante, iar dacă nu cunoşti această istorie, eşti condamnat la repetarea aceloraşi greşeli”, explică profesorul.

Greşelile reprezintă cheia progresului, crede Dennett, care subliniază că ele sunt cea mai bună oportunitate de a învăţa. De altfel, noi înşine suntem rezultatul unei serii de încercări şi greşeli, acest proces stând la baza selecţiei naturale

„Fiecare om deţine un sistem foarte, foarte bun de copiere în celulele sale. Spre exemplu, în corpul nostru se găsesc mii de miliarde de celule, iar fiecare dintre acestea deţine o copie perfectă sau aproape perfectă a genomului nostru, o «reţetă» de 3 miliarde de simboluri ce a apărut atunci când sperma tatălului şi ovulul mamei s-au împreunat. Din fericire, maşinăria de copiere nu este perfectă, căci dacă ar fi, procesul evoluţiei s-ar opri. Aceste mici greşeli din procesul de copiere sunt sursa tuturor modelelor uluitoare şi complexe din natură”, explică Dennett.

Dennett afirmă că mulţi dintre studenţii pe care i-a cunoscut la universităţile de prestigiu la care a predat se mândreau cu faptul că nu fac greşeli. „De multe ori m-am văzut nevoit să îi încurajez să îşi cultive acest obicei de a face greşeli, ce oferă cele mai bune oportunităţi de învăţare”, relatează filozoful.

Care este cel mai important lucru în ceea ce priveşte greşelile? „Să nu le ascundeţi – mai ales să nu le ascundeţi de propria persoană”, spune Dennett. „În loc să negaţi atunci când comiteţi greşeli, ar trebui să le studiaţi ca şi cum ar fi opere de artă”, adaugă filozoful. Reacţia standard la orice greşeală ar trebui să fie „ei, nu o să mai fac asta niciodată”.

„Noi, oamenii, ne mândrim cu inteligenţa noastră, iar una dintre trăsăturile specifice ei este faptul că putem să ne amintim ceea ce am gândit în trecut, să reflectăm la ne amintim şi să înţelegem de ce a fost tentantă alegerea iniţială şi apoi de ce a rezultat o greşeală. Nu ştiu să existe dovezi care să ateste că mai există vreo altă specie pe planetă care deţine acest mecanism. Dacă ar putea, ar fi aproape la fel de inteligentă ca noi. Aşadar, atunci când comiteţi o greşeală ar trebui să studiaţi cu atenţie şi fără pasiune gândurile ce au precedat-o. Nu este uşor; reacţia naturală a oamenilor când greşesc este să se ruşineze şi să se înfurie, iar pentru a depăşi aceste manifestări emoţionale este nevoie de mult efort. Încercaţi să vă dezvoltaţi obiceiul de a vă savura greşelile, bucurându-vă de identificarea micilor capricii ce vă fac să greşiţi. Apoi, după ce aţi savurat toate beneficiile unei greşeli, o puteţi lăsa în urmă, mergând mai departe spre următoarea oportunitate. Dar asta nu e suficient: ar trebui să căutaţi în mod activ oportunitatea de a face greşeli mari, doar pentru a vă putea reveni în urma lor”, mai spune Dennett.

În ştiinţă, greşelile sunt făcute în public, explică Dennett, pentru că acest lucru permite ca toată lumea să înveţe de pe urma lor. Astfel putem beneficia de experienţele tuturor celoralţi oameni şi nu doar de ale noastre.

În viziunea profesorului, recunoaşterea publică a greşelilor este unul dintre motivele pentru care noi, oamenii, suntem mai inteligenţi decât toate celelalte specii: nu neapărat pentru că avem un creier mai mare sau mai puternic, sau pentru că reflectăm asupra greşelilor din trecut, ci pentru că împărtăşim cu alţii beneficiile acumulate de creierul fiecăruia în urma încercărilor şi greşelilor individuale.

Citeste mai departe

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.