Sărbătoare mare, azi. Credincioșii îl prăznuiesc pe Sf. Andrei, ocrotitorul românilor. Tradiții și superstiții

Sfântul Apostol Andrei s-a născut în orașul Betsaida din Galileea, situat pe malul Lacului Ghenizaret din nordul Israelului, în anul 6 î.Hr., fiind fratele Apostolului Simon Petru. Originea numelui Andrei este în cultura greacă, unde este asociat cu conținutul de „bărbăție, curaj și îndrăzneală”. Istoricii remarcă că acest nume a devenit popular și în rândul evreilor încă din perioada secolelor II-III î.Hr.

• Citește și: Astăzi, creştinii ortodocşi români îl celebrează pe Sfântul Andrei

Rămășițele Sfântului Apostol Andrei au fost ținute la Patras până în 357, când au fost transferate de Împăratul Constantiu al II-lea la Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol. În prezent, Moaștele Sfântului Andrei sunt păstrate în Catedrala San Pietro din Patras, Grecia, în timp ce fragmente din corpul său au fost distribuite în diverse biserici din Europa.

Printre lăcașurile de cult din municipiul Iași, care poartă hramul Sf. Andrei se numără Biserica Sfântul Andrei de pe strada Sfântul Andrei, nr.3. Mai mult, aproape un milion de români își serbează numele de ziua Sfântului Andrei.

Tradiții, superstiții și obiceiuri de Sfântul Andrei

În mai multe zone ale țării, inclusiv Moldova, femeile gospodine atârnă cununi de usturoi sau ung porțile, ușile și ferestrele, precum și grajdurile animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a ține la distanță spiritele malefice. Acest usturoi va fi utilizat în anul următor pentru a trata diferite boli, pentru a proteja împotriva spiritelor malefice și pentru a atrage un partener de viață, după ce a fost binecuvântat și păstrat la icoană.

Totodată, se fac descântece pentru droburi de sare, care sunt îngropate în apropierea grajdurilor și apoi sunt scoase în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite pentru hrana animalelor în scopul de a le feri de ghinioane.

În noapte de Sf. Andrei, fetele nemăritate își află ursitul

Fetele care doresc să-și găsească ursitul pun busuioc sfânt sub pernă, pentru a-l vedea în vis, folosesc tehnici precum „făcutul cu ulcica” cu un vas de lut nou, cărbuni aprinși și incantații magice sau privesc într-un pahar cu apă „neîncepută” la miezul nopții, lăsând o verighetă sfințită să cadă în el.

În anumite regiuni, există credința că destinul poate fi văzut dacă o fată se așează goală între două oglinzi, ținând în mână o lumânare.

O altă tradiție legată de grâu spune că fetele care doresc să afle cu cine se vor căsători ar trebui să așeze 41 de boabe de grâu sub pernă, iar persoana care le va fura grâul le va deveni soț.

Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor

În țara noastră, Sfântul Andrei  este recunoscut ca Apostolul românilor sau cel care a creștinat poporul român. Multe biserici și mănăstiri au ales să-l sărbătorească în fiecare an ca pe ocrotitorul lor.

În luna mai a anului 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca ziua sărbătoririi Sfântului Apostol Andrei să fie inclusă în calendarul bisericesc cu semnul unei cruci roșii, alături de ceilalți mari sfinți ai Ortodoxiei.

În anul 1997, Sfântul Apostol Andrei a fost desemnat ca Ocrotitor al României. Prin decizia Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001, ziua sărbătoririi sale a fost declarată sărbătoare bisericească naţională, în semn de respect al poporului drept-credincios față de Sfântul Apostol Andrei.

În plus, Sfântul Apostol Andrei a fost desemnat ca și ocrotitor al Catedralei Naționale – Catedrala Mântuirii Neamului.

Publicitate și alte recomandări video