Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Sărbători de iarnă cu temperaturi de Paște. Crăciunul cu zăpadă ar putea deveni doar o amintire

GALERIE
ploaie, craciun
  • ploaie, craciun
- +

De Crăciun am avut parte de temperaturi mai degrabă ca de Paște. Ultimele patru zile au fost cele mai calde din luna decembrie. În anumite orașe, termometrele au indicat ieri 10 grade Celsius. Meteorologii spun că temperaturile sunt cu 10-15 grade mai mari decât normalul termic al perioadei. Crăciunul de altădată cu zăpadă până la genunchi sau chiar până la brâu a rămas, astfel, doar o amintire, iar situația nu este mai bună nici în alte părți ale lumii. În Montreal, de exemplu, s-au înregistrat 13 grade Celsius ieri, un record pentru acest oraș din Canada. Este al treilea Crăciun consecutiv fără zăpadă în regiune și o diferență uriașă față de sărbătorile de acum 40 de ani, când au fost minus 32 de grade.

Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme, spune că 2020 a fost un an deosebit din mai multe puncte de vedere - pe de-o parte din cauza fenomenelor extreme care au avut loc la intensități din ce în ce mai mari și, pe de altă parte, ca urmare a pandemiei de coronavirus care a scăzut, cu sacrificii foarte mari și neprevăzute, emisiile de carbon cu circa 6-7%.

„A fost un an deosebit dar cred că cel mai important în afară de fenomenele severe a fost schimbarea în bilanțul carbonic la nivel global, iar asta datorită pandemiei. Există un studiu care a fost publicat acum câteva săptămâni și care asta analiza – ce s-a întâmplat cu emisiile de carbon, ce am emis noi până în 2019, ce am extras din atmosferă, și au făcut și predicții pentru anul 2020.

Practic, pandemia a dus la o scădere a nivelului de carbon din atmosferă, cu aproximativ 6,7%. În oricare dintre anii anteriori o astfel de scădere ar fi fost o scădere extraordinară, un eveniment deosebit. Însă anul acesta pandemia a schimbat puțin lucrurile pentru că am avut acele perioade de lockdown, iar asta a însemnat mai puțin trafic aerian, mai puțin trafic rutier, am redus poluarea, am redus emisiile de carbon și în felul acesta avem cumva un semnal despre ce se va întâmpla în viitor. Și anume, dacă am reuși să reducem în fiecare an emisiile cu 6-7%, așa cum s-a întâmplat anul acesta din cauza pandemiei, anul acesta cu un sacrificiu foarte mare, atunci până în 2030 am fi în normele impuse de Convenția de la Paris, anume să păstrăm temperatura medie globală undeva la 1,5 grade Celsius.

Consecințele dacă nu reușim să facem acest lucru sunt destul de mari. Fenomenele extreme de tipul incendiilor de pădure din California, valul de căldură din Siberia, numărul crescut de uragane din Atlantic, fenomene severe în Europa și, de altfel, oriunde pe glob, vor crește. Frecvența lor de apariție și intensitatea vor crește. Valurile de căldură vor deveni mai lungi, vor dura mai mult timp, temperaturile vor fi mai ridicate. Ne așteptăm ca în viitor condițiile care duc la apariția fenomenelor severe să fie mai frecvente. Ne așteptăm ca până în 2100, în anumite scenarii climatice să observăm mai multe fenomene severe, în special în partea noastră de Europă – probabil mai multe tornade, mai multe furtuni cu grindină, mai multe furtuni cu vânt intens. Dacă nu am produce schimbarea în următorii ani, schimbarea pe care, cumva, pandemia a impus-o.

Deja avem semnale despre ce se va întâmpla în viitor. Vedem regiuni care sunt supuse secetei, de exemplu. Vedem fenomene ciudate în Arctica, perioada asta cu încălzire accentuată din Siberia e un eveniment clar atribuit schimbărilor climatice, sunt studii în acest sens. Este un eveniment care nu s-ar fi produs, o încălzire accentuată din ianuarie până în iuni în Siberia nu s-ar fi produs în absența schimbărilor climatice. Un astfel de eveniment este estimat că se produce o dată la 80.000 de ani, însă schimbările climatice o să ducă o creștere a frecvenței de apariție.

Ne așteptăm ca până în 2100 dacă nu facem nimic, dacă lucrurile vor continua exact ca și până acum, atunci ne așteptăm ca un astfel de eveniment să apară o dată la 130 de ani. În continuare pare un eveniment foarte rar, desigur, dar dacă ne gândim că în regiunea respectivă avem permafrost, deci solul care rămâne înghețat permanent, dar pentru că am avut perioadă de încălzire cum am avut anul acesta, deci șase luni de încălzire – solul se dezgheață, permafrostul se dezgheață, afectează infrastructura, dar, în plus, eliberează metan”, a spus Bogdan Antonescu la Digi24.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri