Satul la răscruce de… timpuri
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

Advertorial (P)

Satul la răscruce de… timpuri

GALERIE
Dobre - aug. 2018
  • Dobre - aug. 2018
- +

Stăteam zilele trecute în cerdacul casei de la ţară privind în josul drumului, drum tot mai lipsit de forfota pe care o ştiam în vremea copilăriei. Puţini copii, adolescenţi la fel de puţini, adulţi absenţi parcă la tot ceea ce se întâmplă în jurul lor. Este adevărat că şi vremurile pe care le trăim şi-au pus amprenta pe mulți dintre noi: goana după cele efemere şi traiul inspirat din aşa-zisul occident şi mai nou această pandemie. Cert este că privind la leagănul copilăriei, din cele câteva zeci, poate sute de persoane existente cândva pe ulița noastră, parte au trecut la cele veşnice, unele şi-au găsit rostul pe alte meleaguri, rămânând doar câteva familii, la rândul lor tot mai sărace numeric şi financiar, fără perspective şi fără putința de a merge mai departe.

Este ceea ce se constată, de altfel, în mai toată ţara, după anii ‘90: depopularea satului românesc. Nimeni nu şi-a imaginat la acel moment declinul demografic ce  urma să se întâmple cu consecinţe grave asupra economiei în general. Pentru sat, pentru agricultură şi pentru serviciile conexe consecințele sunt infinit mai grave, pentru că am pus într-un con de umbră faptul că “veşnicia s-a născut la sat”.

Cu tristețe constat că mai peste tot sunt multe case părăsite, pământuri la fel, dealuri fără animale şi oameni care să le aibă în grijă, dar avem în schimb multe promisiuni, multă birocrație şi multe proiecte pe hârtie. Păcat că nu mai avem ochi pentru bogăţiile care ar fi putut face satul şi ţara mai prospere, care ar fi dat oameni mai sănătoşi, copii mai mulţi şi mai veseli.

Cândva, „colţul meu de rai“ în care ajung acum la aproape fiecare sfârşit de săptămână, vuia de vocile cristaline ale copiilor, vara la fotbal cu mingi din păr de capră, şotron sau oină, iarna la săniuş printre nămeţi ori la schiat pe schiuri improvizate din scânduri de salcâm uşor îndoite la foc în care-ţi prindeai ciubotele cu resturi de cureluşe sau sfori din cânepă. Nu nu eram lipsiţi nici de la treburile gospodăreşti, nici de la păscutul animalelor, dar nici de la şcoală. Era perioada în care începeai să capeţi experienţă şi să înţelegi valoarea a ceea ce faci. În veselia noastră perpetuă ce părea absentă faţă de realităţile acelor vremuri, urmăream şi înţelegeam rostul obiceiurilor părinţilor, vecinilor, rudelor şi le ascultam fără crâcnire poveţele. Ştiam că trebuie să-i respectăm, să le dăm bineţe şi să spunem sărut-mâna mamei, tatei, bunicilor… Ştiam că învăţătorul este mama şi tata la şcoală, chiar şi după ce părăseam băncile clasei.

Aşa era atunci. Mai îndrăznesc să cred că şi acum, cu toate că în perioada tehnologizării, informatizării, democrației adesea prost înţeleasă toate cele povestite par o utopie. Totuşi ne-ar „pica“ cum nu se poate mai bine reconsiderarea atitudinii faţă baştină, față de oamenii simpli, dar înțelepți ai satelor, față de şcoală şi dascăli, etc., etc. Izvorul bogăţiei materiale şi spirituale se află lângă noi. Să nu-l ignorăm. Altfel…

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Fraţii de cruce strâmbă

Cătălin ONOFREI

Fraţii de cruce strâmbă

Cum ar arăta un stat condus de nişte microbişti ce-şi fac cruce în timp ce înjură?

Filmuletul zilei

opinii

Dacii liberi

Briscan ZARA

Dacii liberi

Precum oamenii din Neanderthal, peste doar 50 de ani se va pomeni despre românii din spaţiul carpato-danubiano-pontic ca despre o naţie dispărută care a locuit câteva sute de ani pe aceste meleaguri. Pandemia de coronavirus va fi ca o linie roşie de hotar în istorie văzută ca punct final de eliminare a lor.

Corigenţi la sănătate şi bunăstare socială

Ciprian IFTIMOAEI

Corigenţi la sănătate şi bunăstare socială

Oficiul de statistică al UE, Eurostat, a diseminat recent indicatorul AROPE care arată că România este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, cu 35,8% din populaţie în risc de sărăcie sau excluziune socială, în anul 2020. 

Un geniu

Nichita DANILOV

Un geniu

Aici ar trebui să depună jurământul atât preşedintele, cât şi tot guvernul României, a spus el. Da, aici, în fosta închisoare de la Sighet, unde se mai aud scâncetele şi urletele foştilor deţinuţi politici care au fost supuşi la privaţiuni şi chinuri inimaginabile, tocmai ca să avem acum o temelie pentru a ne clădi noua democraţie şi noua societate...

pulspulspuls

Cum a luat deputata Berescu faţa altora mai în pole position

Cum a luat deputata Berescu faţa altora mai în pole position

Pentru că, iată, Cioloş tocmai a depus ieri lista şi programul guvernului său în parlament, unde în următoarele zile se va decide prin vot dacă merge echipa asta înainte au ba, şi pentru că avem un ieşean pe acea listă, am zis că musai să-l chestionăm olecuţă pe amicul Archibald Tănase despre subiect, în calitatea lui onorabilă de om cu doftorat în sforăraie politică. 

Caricatura zilei

Certificate

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.