Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Savanţii zilelor din urmă

GALERIE
codrin liviu cutitaru
  • codrin liviu cutitaru
- +

Dragul meu, adevărul este chiar cel comunicat de hârţogarii academici: mi-am mistificat activitatea de cercetare, aşa-zisele informaţii epocale, savantlâcul, biografia, tot! Existenţa mea e o farsă de la A la Z. Nu puteam să mor cu minciuna în spate! Mă bucur că accidentul deconspirării s-a petrecut înainte de ieşirea din sistem. Nu vor fi consecinţe punitive, iar eu, în sfârşit, voi savura câţiva ani de sinceritate....

Colegului meu comparatist, Tatu Norbu, i s-au adus nişte acuzaţii grave la ultima evaluare instituţională: că şi-ar fi mistificat CV-ul şi lista de publicaţii, că ar fi indus în eroare administraţia academică privitor la activitatea lui ştiinţifică etc. Episodul ne-a consternat pe toţi, întrucât profesorul Norbu trecea, dintotdeauna, drept unul dintre cele mai erudite personaje din Universitate. Cita, competent, din mari nume ale filozofiei, istoriei şi literaturii la orice oră din zi şi din noapte. În studenţia mea, îl avusesem lector la un curs de teatru antic, unde ne impresionase pe toţi cu vastele sale cunoştinţe. Cum ajunsese oare să fie incriminat pentru impostură la sfârşitul carierei? L-am căutat, sperând să-mi ofere nişte explicaţii, în virtutea bunei noastre relaţii. Mi le-a oferit, am avut sentimentul, cu un oarecare amuzament. „Codrine”, şi-a început el confesiunea, „mă doare, completamente, la bască de rezultatele acestei evaluări. Ies oricum la pensie. În plus, fie vorba între noi, odată şi-odată, adevărul trebuia să iasă la iveală...” „Care adevăr?” l-am întrerupt speriat. A râs. „Dragul meu, adevărul este chiar cel comunicat de hârţogarii academici: mi-am mistificat activitatea de cercetare, aşa-zisele informaţii epocale, savantlâcul, biografia, tot! Existenţa mea e o farsă de la A la Z. Nu puteam să mor cu minciuna în spate! Mă bucur că accidentul deconspirării s-a petrecut înainte de ieşirea din sistem. Nu vor fi consecinţe punitive, iar eu, în sfârşit, voi savura câţiva ani de sinceritate....”

Văzându-mă, pesemne, pietrificat, Norbu a adăugat: „Mi-ai fost student şi n-aş vrea să-ţi distrug, printr-un prost exemplu, ierarhia valorilor. Nu sunt un ticălos şi nici măcar un individ neînzestrat intelectual. Dacă te gândeşti numai la amănuntul că, atâtea decenii, am fentat o lume întreagă, cea universitară, şi tot aş merita un premiu pentru inteligenţă excepţională! Nu-ţi schimba deci părerea despre mine! Recunosc că o anumită tulburare a perspectivei tuturor asupra mea va rămâne cumva inevitabilă! Este preţul adevărului, pe care trebuie să-l plătesc. Adevărul care, da, mă face liber, însă mă şi articulează la imagine. Orice ar fi totuşi, repet şi vreau să se reţină: nu sunt un ticălos, ci un oportunist sclipitor! Un ins care, din lămâile aruncate de viaţă, s-a priceput să prepare o limonadă sofisticată... Nebunia a debutat în liceu când, în postură de elev la profilul uman, am studiat şi o materie neobişnuită pentru programele de învăţământ ale vremurilor respective - literatură universală (domeniul care de altfel mi-a devenit profesie mai târziu). Nu existau cadre didactice specializate pe asta. Orele erau predate de directoarea şcolii, care deţinea de fapt încadrare pe limba rusă. Nu ştia nimic. Îi trăgea doar cu scriitorii ruşi. Manualul? Şi el, o mizerie stalinistă! Numai revoluţionari, numai luptători pentru dreptate socială. Ce mi-am spus? Hai să ridic puţin nivelul orelor de universală! Ca atare, am început să inventez nume de scriitori europeni şi, mai ales, de critici, toţi, chipurile, foarte importanţi...

„Scriitori inventaţi?” am intervenit din nou, complet bulversat. „De la primul la ultimul, prietene! În ochii tuturor, eu citeam acasă o literatură formidabilă, inaccesibilă muritorilor de rând. Directoarea a căzut pe spate de fericire. M-a declarat cel mai bun elev al liceului, m-a umplut de premii şi distincţii. Credea, sincer, că eram un geniu. Nici nu mai preda, practic, literatură universală. Intra la oră şi zicea - Ia spune-ne, Norbu, cum mai stă treaba cu teoria franceză! I-a influenţat şi pe ceilalţi profesori care aproape îmi dădeau zece fără să mă asculte. Am terminat şef de promoţie. Evident, nu puteam să urmez decât o carieră în literatură universală. La Facultatea de Filologie, mi-am diversificat repertoriul. Am inventat literaturi, filozofii şi istoriografii paralele - anglofone, francofone, rusofone etc. Citam din ele cu o competenţă sfidătoare. Profesorii m-au iubit nebuneşte. Din nou, şef de promoţie! Bonus - cariera universitară! Apoi, v-am luat pe voi la aburit, pe studenţi. Mamă ce vă mai plăceau referinţele la anticii ăia despre care vorbeam şi care nu existau în realitate! Mi-am împopoţonat CV-ul cu lucruri fantasmagorice, dar seducătoare. Toţi le-au înghiţit, decenii la rând, fără să crâcnească şi m-au promovat accelerat. Am primit lauri peste lauri pentru activitatea mea singulară, de erudit fenomenal. Nu-ţi ascund că mi-am cucerit şi soţia (o fată care, altfel, nu s-ar fi uitat la mine!), inventându-mi un arbore genealogic nobiliar. Şi azi crede că sunt un stră-stră-stră-nepot de-al Amiralului Nelson, rătăcit prin Valahia. Nici unul nu v-aţi îndoit de onestitatea mea! Mă rog, mai nou, a apărut şmecheraşul ăsta de Google care, în doi timpi şi trei mişcări, a dat în vileag, se pare, falsitatea naraţiunilor mele academice. Nu-i nimic! Cum spuneam, mă bucur! Finalmente, am ieşit la lumină...”

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri