Caută 
Scapă fostul ministru Nelu Tătaru de mâna lungă a legii? Decizia ICCJ privind scoaterea DGA din dosare
4 MIN
Curtea Supremă i-a făcut un cadou nesperat fostului ministru al sănătății, Nelu Tătaru. Prima ședință de judecată din camera preliminară din dosarul în care Tătaru este acuzat de luare de mită ar putea marca și începutul sfârșitul pentru proces.
Într-o speță fără legătură cu fostul ministru, provenită de la Curtea de Apel Alba Iulia, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis luni că polițiștii Direcției Generale Anticorupție pot efectua doar acte de cercetare penală în dosarele de corupție care îi vizează pe angajații Ministerului Administrației și Internelor. Prin ricoșeu, această decizie îl poate face pe Tătaru să răsufle ușurat.
Pentru ce a fost trimis Nelu Tătaru în judecată
Nelu Tătaru a fost trimis în judecată de DNA în decembrie anul trecut. El a fost acuzat că în perioada aprilie-iulie 2024 ar fi luat șpagă o sumă totală de 5.100 lei de la 26 de pacienți ai Spitalului Municipal din Huși, unde fostul ministru este angajat ca chirurg. Conform precizărilor Sandrei Grădinaru, reprezentanta legală a lui Tătaru în instanță, rechizitoriul DNA s-a bazat pe înregistrări audio-video, iar dintre acestea, marea majoritate au fost efectuate de polițiștii DGA. Aceștia au fost delegați pentru filaje, supravegheri ambientale ori interceptări, fiind inclusiv infiltrați sub acoperire în spitalul din Huși.
În anchetă au fost implicați polițiști DGA nu doar din Iași, ci și din Brăila, Galați, Vaslui, Suceava, Botoșani ori Neamț. Conform deciziei ÎCCJ, polițiștii DGA au însă dreptul să-i fileze, să-i intercepteze, să-i asculte sau să-i înregistreze doar pe angajații MAI bănuiți de acte de corupție. Adică pe propriii colegi, DGA fiind o structură a MAI. Decizia DGA va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial, dar prevederile sale se vor aplica și dosarelor aflate în curs, conform principiului legii penale mai favorabile.
Ce invocă avocata fostului ministru
Sandra Grădinaru a trimis de altfel imediat la Vaslui documentația necesară invocării în fața Tribunalului a excepției de necompetență a DGA în dosarul lui Tătaru. Argumentele invocate de aceasta fac referire însă nu atât la decizia ÎCCJ, cât la legislația care reglementează activitatea DGA, Direcția a fost înființată în 2007 pentru prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu al MAI, iar regulamentul său de organizare și funcționare menționează același lucru. O decizie din 2016 a Curții Constituționale precizează și ea că DGA are „competența de a desfășura acte de cercetare penală numai în ceea ce privește o anumită categorie de fapte, săvârșite exclusiv de persoane încadrate în aparatul acestui minister”. Grădinaru a invocat și faptul că numeroase sesizări înregistrate la Telverde anticorupție al DGA, referitoare la acte de corupție comise de angajați ai primăriilor, consiliilor județene ori școlilor fuseseră retrimise către DNA ori alte parchete tocmai pentru că excedau competenței DGA.
„Instanțele care au respins această excepție au făcut-o în mod nefondat”
Or, Nelu Tătaru nu era angajat al MAI, deci DGA nu putea efectua acte de cercetare penală în privința lui.
„De peste 7 ani de zile am invocat această excepție în zeci de dosare printre care și cel al președintelui Consiliului Județean Iaşi, al fostului director de la OPC Iaşi, al vameșilor de la Sculeni și Albița, al managerului Spitalului Judetean Neamț, al managerului IBCV Iaşi. Ieri, perseverența mea a fost răsplătită de Înalta Curte, care mi-a dat dreptate și s-a demonstrat faptul că instanțele care au respins această excepție au făcut-o în mod nefondat”, a declarat Grădinaru.
Conform documentației înaintate Tribunalului Vaslui, în perioada martie-noiembrie 2024, polițiștii DGA au fost delegați de 21 de ori pentru a efectua diverse operațiuni de supraveghere tehnică, verificări, investigații, ridicări de bunuri, punerea în aplicare a unor mandate de aducere ori de percheziție informatică în dosarul lui Tătaru. Toate aceste ordonanțe de delegare ar fi nule și, pe cale de consecință, toate actele de urmărire penală realizate în baza lor. Indirect, și 217 fișiere cu înregistrări audio-video aflate pe un hard disk predat de DGA sunt și ele nule. Odată cu declararea nulității lor, ar dispărea practic mai toate probele strânse împotriva lui Tătaru.
Publicitate și alte recomandări video
