SCENARIU Șapte zile fără curent în România. Ce trebuie să ai pregătit pentru a „supraviețui”? Sfaturi de la un expert din Iași

Fiecare resursă devine mai prețioasă, iar instinctul de supraviețuire iese la suprafață: panică, cumpărături compulsive, conflicte pentru ce a rămas.

De altfel, ceea ce părea un scenariu extrem a devenit realitate luna trecută, pe 28 aprilie. Spania, Portugalia, Andorra și sudul Franței au fost paralizate de o pană de curent uriașă.

• Citește și: Pană de curent aproape totală în Puerto Rico, în ajunul Anului Nou

Ce faci atunci? Dacă răspunsul este „mă descurc”, este momentul să-l testezi. Dacă răspunsul este „nu știu”, ai timp acum. Un expert ieșean explică pentru „Ziarul de Iași” ce este de făcut în astfel de situații. Valentin Măzăreanu, consultant în managementul riscurilor la firma ieșeană Creativ IQ și profesor asociat la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași, unde predă cursuri pe aceeași temă, oferă o listă clară de măsuri pe care orice familie și orice antreprenor ar trebui să le ia în calcul.

Cum trebuie să ne pregătim pentru o pană de curent

„Pregătirea pentru o pană de curent prelungită este esențială, atât pentru fiecare dintre noi, cât și pentru afaceri. Fără a induce panică, este important să avem câteva măsuri de precauție la îndemână. În primul rând, este recomandat să ne asigurăm că avem surse alternative de energie, cum ar fi generatoare portabile sau sisteme UPS, care să ne ajute să menținem funcționarea echipamentelor esențiale. De asemenea, este bine să stocăm provizii esențiale, cum ar fi apă, alimente neperisabile, baterii, lanterne și medicamente, pentru a face față perioadelor mai lungi fără electricitate”, explică Valentin Măzăreanu.

În ceea ce îi privește pe cei care au și un business, expertul arată cât de important este un plan de continuitate, care să asigure desfășurarea activităților esențiale chiar și în absența curentului. Planul este impus și de reglementări precum NIS2 pentru anumite tipuri de afaceri. De asemenea, educația și informarea sunt cruciale: participarea la cursuri de pregătire pentru situații de urgență și comunicarea acestor măsuri de siguranță către angajați și membri ai familiei pot face diferența în astfel de momente.

NIS2 impune statelor membre ale Uniunii Europene să adopte măsuri mai stricte pentru protejarea infrastructurilor esențiale, cum ar fi transporturile, energia, sau sănătatea. Întârzierea în aplicarea acesteia ar putea lăsa vulnerabilități în fața atacurilor cibernetice. În februarie, „Ziarul de Iași” atrăgea atenția că fenomenul a căpătat o amploare îngrijorătoare.

Experiență deja trăită în Europa

Chiar dacă autoritățile iberice (Spania și Portugalia) au exclus posibilitatea unui atac cibernetic în urma unui incidentului recent, când milioane de oameni s-au trezit în întuneric, momentul ridică semne de întrebare. Pana de curent a avut loc la scurt timp după ce Spania a întâmpinat dificultăți în implementarea integrală a acestei Directive.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

„Statele membre au fost obligate să o transpună în legislația națională până la 17 octombrie 2024. Cu toate acestea, Spania a aprobat și publicat proiectul de Lege privind Coordonarea și Guvernanța Cibernetică abia pe 17 ianuarie 2025, depășind termenul limită. Ministerul de Interne a decis să accelereze procesul de adoptare a legii, având în vedere întârzierea”, ne-a explicat profesorul Valentin Măzăreanu.

Ce ar face un expert cu putere totală ca să ajute România să treacă cu bine de un asemenea moment

Pentru a proteja România de o pană majoră, expertul din Iași spune că, dacă ar avea buget nelimitat și putere de decizie, ar începe cu modernizarea rețelei energetice. Ar investi echilibrat în surse regenerabile, fără a repeta greșelile altor țări, cum a fost cazul Spaniei, unde o pondere prea mare de energie verde a dus la instabilitate. Ar implementa rețele inteligente și micro-rețele locale, capabile să funcționeze separat în caz de avarie.

„Apropo de Peninsula Iberică, o ipoteză analizată este suprasolicitarea rețelei din cauza unei ponderi ridicate de energie regenerabilă în mixul energetic. În momentul incidentului, 55% din electricitatea Spaniei provenea din surse solare, 11% din eolian și doar 15% din surse convenționale precum gazul și energia nucleară. Experții subliniază că sursele regenerabile, deși esențiale pentru tranziția energetică, oferă o inerție scăzută sistemului, ceea ce poate duce la instabilitate în caz de fluctuații bruște”, a conchis expertul din Iași.

Publicitate și alte recomandări video