Scepticism constructiv (II)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Scepticism constructiv (II)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Anul 2016 ne va spune multe despre felul în care arătăm, ca societate. Alegerile sunt momentul egalităţii: nu contează că ai bani mulţi, că eşti prezent în media, că domini o instituţie importantă. 

Îmi pare rău că trebuie să încep astfel, dar România a reintrat în logica business as usual - nici vorbă de apariţia unui nou stil de a face politică. Presiunea populară a dus la dărâmarea unui guvern deja erodat şi la instaurarea unuia mai simpatic. Cetăţenii au părăsit pieţele, au revenit în faţa televizoarelor sau pe net şi, după un timp, au constatat că nu s-a schimbat cine ştie ce. Partidele şi-au pus în vitrine criterii noi şi aspre de integritate, dar alegerile locale le câştigi tot cu tovarăşii de nădejde. ONG-urile s-au întors la proiectele lor, studenţii se pregătesc pentru sesiune, intelectualii publici au găsit subiecte mai populare. Sindicatele, patronatele, asociaţiile profesionale şi aşa mai departe au aşteptat să treacă valul şi la scopurile de zi cu zi, nu foarte altruiste.

Partidele se pot înfiinţa cu doar trei membri - o veste grozavă pentru formaţiunile mari, deja înrădăcinate. Se pot pierde, e drept, câteva voturi la locale, în anumite circumscripţii, dar riscul este tolerabil: mai ales dacă ai primar în funcţie, nu poţi decât să te bucuri de divizarea voturilor „anti”. La legislative n-ar trebui să fie probleme, pentru că micile iniţiative locale nu se vor putea coordona.

Partidele noastre mari şi pro-europene sunt cămine primitoare pentru toată lumea. Dacă ar avea curiozitatea să-şi intervieveze membrii sau să comande sondaje în rândul electoratului, liderii PSD sau PNL ar avea toate motivele s-o ia la sănătoasa, atât de social-democraţi sau liberali le sunt sprijinitorii. Lipseşte, deocamdată, liderul capabil să-i strângă pe aceşti oameni în jurul unei mari formaţiuni, aşa cum o făcuse acum mulţi ani Corneliu Vadim Tudor şi cum părea să reuşească Dan Diaconescu. Lipseşte nu pentru că n-ar avea clienţi, ci pentru că la noi oferta politică se adaptează mai greu la cerere.

Anul acesta se poartă angajamente electorale cu decolteu adânc, pentru că s-a ieşit din criză. Din spatele guvernului Cioloş, partidele îşi vor face numărul, dar multe depind de evoluţia cotei de încredere a cabinetului, în lunile următoare. Dacă sprijinul public va rămâne la cote rezonabile, partidele ar putea fi tentate să adopte un stil mai rezervat; dacă nu, concluzia va fi că merge orice. Guvernul nu putea interveni direct în dezbaterea electorală, aşa că tehnocraţii vor putea fi uşor invitaţi să muncească în linişte şi să-şi ţină părerile pentru ei.

Ar fi multe de comentat pe marginea calculelor pe care şi le-ar putea face partidele ce susţin, cu aplomb sau cu jumătate de gură, actualul guvern. Ce se va întâmpla dacă PSD se va simţi plafonat electoral, tolerând guvernul Cioloş? Dacă actualul premier va rămâne popular, cum va putea spune PNL că, în caz de victorie, îl va susţine pe Cătălin Predoiu sau pe altcineva din propriile rânduri? Lista poate continua cu alte întrebări şi cu alte personaje. E clar că jocul s-a schimbat şi se fac noi calcule, iar liniştea aşternută în politica românească e doar temporară.

Când ea va lua sfârşit, vom vedea că sistemul e tot la fel, pentru că şi noi am rămas aceiaşi. Drama de la Colectiv şi manifestaţiile civice din noiembrie nu au dus la o schimbare semnificativă. Ne-am menţinut, fiecare dintre noi, părerea despre căile de creştere economică şi despre cum trebuie distribuite resursele publice. Nu ne-am răzgândit în privinţa laicităţii statului. Ne poziţionăm tot la fel în chestiunea ecologie versus dezvoltare intensivă. Părem la fel de convinşi că e corect ceea ce gândim despre şcoala românească sau despre sistemul de sănătate. Gândim cam la fel în chestiunile importante cu care se confruntă mediul internaţional: ameninţarea rusă sau perspectiva venirii migranţilor, relaţia cu SUA ori aderarea la zona euro.

Anul 2016 ne va spune multe despre felul în care arătăm, ca societate. Alegerile sunt momentul egalităţii: nu contează că ai bani mulţi, că eşti prezent în media, că domini o instituţie importantă. Înainte şi după scrutin, contează enorm. Dacă vrem să impunem un nou stil de politică, trebuie să începem prin a vota oameni decenţi.  

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu” 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cum să transformi o instituţie esenţială pentru piaţa asigurărilor într-o vacă bună de muls?

Dan CONSTANTIN

Cum să transformi o instituţie esenţială pentru piaţa asigurărilor într-o vacă bună de muls?

Cert este că piaţa asigurărilor nu este supravegheată în nici un fel, iar salariile lor babane sunt plătite din poliţele noastre, ale tuturor.

Filmuletul zilei

opinii

Irimia. Florin Irimia

Codrin Liviu CUȚITARU

Irimia. Florin Irimia

„Cazul” prezenţei prozatorului Florin Irimia pe lista de „activitate ştiinţifică zero” a Universităţii din Iaşi îmi demonstrează clar nebunia în care s-a ajuns cu „scientometria”. Acest monstru e pe cale să anuleze diversitatea şi bogăţia experienţei intelectuale, care ar trebui să stea la temelia vieţii universitare. Este noul „nazism” academic şi nu greşesc deloc emiţând o asemenea comparaţie.

Câteva date statistice recente (I)

George ŢURCĂNAŞU

Câteva date statistice recente (I)

În plan regional, cele opt judeţe ale Moldovei au coborât sub 4 milioane de locuitori, involuţia demografică având valori peste media naţională (-9 la mie). Alături de judeţul Iaşi, doar Suceava are un declin inferior mediei naţionale (-6,4 la mie). Toate celelalte judeţe au pierdut între 11,2 şi 13,8 la mie din populaţie.

Minciuna de aur

Bogdan ILIESCU

Minciuna de aur

„A lie told often enough becomes the truth.” (O minciună spusă suficient de des devine adevărul.) Vladimir Lenin

pulspulspuls

E clară treabă, fraţilor: oamenii lui Mihăiţă sunt toţi în fundul gol!

E clară treabă, fraţilor: oamenii lui Mihăiţă sunt toţi în fundul gol!

Nu ştim dacă ştiţi, dar, pe lângă un fin analist cu doftorat magna cu lăute în sforăraie politică de Bahlui, amicul nostru Archibald Tănase este şi un vechi şi încercat şofer în traficul infernal din Iaşi. 

Caricatura zilei

DNA

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.