Cu toate că Austria a obținut destul de mult în urma jocului dur cu Comisia Europeană, pe seama României și Bulgariei, ne aflăm în situația în care putem spera, dar nu putem fi siguri.
Astăzi și mâine se va desfășura la Luxemburg reuniunea de toamnă a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, interesul opiniei publice românești concentrându-se asupra formatului Afaceri Interne, programat astăzi (joi). Pe agenda întâlnirii, accesibilă aici, figurează o discuție despre spațiul Schengen, pornind de la așa-numitul Barometru Schengen, un raport bianual despre starea și problemele zonei de liberă circulație a persoanelor.
Va exista și un schimb de păreri între miniștri pe o tematică ce include admiterea României și Bulgariei, fără a fi programat vreun vot. Reprezentantul României – ministrul de Interne sau, eventual, un secretar de stat învestit să-l reprezinte – va pleda în favoarea finalizării procesului de extindere, într-o atmosferă ce se anunță a fi relativ favorabilă. Un factor important în acest sens îl reprezintă ultima prezență a doamnei Ylva Johansson în calitate de comisar pentru Afaceri Interne, pentru că admiterea României și Bulgariei ar semnifica încheierea cu succes a misiunii domniei sale, în această privință.
Întreaga atenție se va concentra asupra atitudinii reprezentantului Ministerului de Interne al Austriei, dar este puțin probabil ca acesta să dezvăluie vreo schimbare de linie a guvernului său. La Viena se desfășoară negocieri dificile pentru formarea noului guvern, după ce primul loc în recentele alegeri legislative a fost ocupat de extrema dreaptă. Decizia va fi luată în decembrie, la ultimul Consiliul JAI, iar până atunci sunt de urmărit două aspecte importante legate de politica austriacă.
Primul are legătură cu Uniunea Europeană: în viitoarea Comisie, Austria a primit portofoliul „Afaceri Interne și Migrație” pentru Magnus Brunner (fost ministru în cabinetul Nehammer). Cu alte cuvinte, guvernul de la Viena și-a atins ținta de a dobândi o influență mai puternică asupra gestionării spațiului Schengen și – cu observația că membrii executivului comunitar nu au voie să întrețină legături privilegiate cu statul de origine – va avea oricând „ușa deschisă” la Comisie.
Cel de-al doilea se referă la calendarul politic austriac. Este clar că procesul de formare a noului guvern este unul dificil, așa că se pune întrebarea cine va fi la timonă la 12-13 decembrie, când este programat următorul Consiliu JAI și, cu siguranță, se va lua o decizie în privința României și Bulgariei. Dacă ne uităm la durata de formare a precedentelor cabinete austriece, observăm că după alegerile din 29 septembrie 2019, a durat mai bine de trei luni până la formarea unei coaliții moderate (fără Partidul Libertății, de extrema dreaptă), guvernul fiind învestit la 7 ianuarie 2020. În ceea ce privește ultima coaliție între populari și extrema dreaptă, creată după alegerile anticipate din 15 octombrie 2017, guvernul a fost învestit la 18 decembrie. Acum, în cazul în care se va ajunge la o nouă coaliție între populari și extrema dreaptă, ar fi de așteptat ca negocierile să dureze și mai mult: cum de data aceasta Partidul Libertății va fi vioara întâi, probabil că popularii vor fi foarte atenți și meticuloși în elaborarea programului de guvernare. Așadar, e foarte probabil ca intervalul în care se va desfășura viitorul Consiliu JAI să prindă Austria tot cu actualul guvern, dar într-o capacitate diminuată, aceea de gestionar al afacerilor curente ale țării până la formarea unui nou cabinet.
Un astfel de guvern nu adoptă, în mod normal, decizii politice importante, lăsându-le în seama succesorului său, învestit prin vot parlamentar. Întrebarea cheie este dacă, ținând cont de starea de spirit a electoratului austriac, un vot în favoarea extinderii spațiului Schengen poate fi privit ca fiind o chestiune importantă. Iar o a doua întrebare semnificativă este dacă, în ipoteza în care vrea să intre în coaliție cu extrema dreaptă, partidul actualului cancelar, Karl Nehammer, va considera că un vot favorabil României și Bulgariei este de natură să-i strice calculele de putere. Din această cauză ar fi indicat să dăm dovadă de precauție, chiar dacă există o probabilitate semnificativă de succes.
Deocamdată, consultările preliminare începute de președintele Alexander van der Bellen nu au semnalat modificări de atitudine în privința formării noului guvern. Popularii refuză să participe într-o guvernare la care să participe liderul extremei drepte, Herbert Kickl, cu atât mai puțin într-una condusă de acesta. Actualul cancelar, Karl Nehammer, a primit încrederea conducerii partidului său pentru a prelua el funcția de cancelar, într-o viitoare coaliție. Socialiștii și partidele mai mici ar vrea să bareze accesul extremei drepte la putere, dar se tem de sancțiunea electoratului propriu dacă se (re)angajează într-o coaliție cu popularii. Nimic nu este clar și, din câte se pare, nu poate fi exclusă nici varianta unui guvern de tehnocrați care să pregătească noi alegeri – probabil, toamna viitoare. Iată de ce, cu toate că Austria a obținut destul de mult în urma jocului dur cu Comisia Europeană, pe seama României și Bulgariei, ne aflăm în situația în care putem spera, dar nu putem fi siguri.
Publicitate și alte recomandări video