Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Sclipiri de geniu. Studenţi ieşeni care învaţă alături de laureaţi ai premiului Nobel

GALERIE
Florina Toma si Antoanela Siminiuc
  • Florina Toma si Antoanela Siminiuc
- +

Olimpicii Iaşului au luat aproape fără excepţie calea străinătăţii. Studiază în prezent la universităţi de renume din SUA sau Marea Britanie, ţări cunoscute pentru sistemul de învăţământ dezvoltat. „Ziarul de Iaşi“ a intervievat elevi ieşeni care au ajuns pe băncile universităţilor din străinătate. Toţi spun că s-au adaptat bine la sistemul de învăţământ de acolo, le plac oamenii care-i înconjoară şi mai ales metodele inedite de predare. Unii au ocazia să întâlnească profesori celebri, laureaţi ai premiului Nobel. Într-o astfel de situaţie s-a aflat o absolventă a Colegiului Naţional, care l-a întâlnit la bibliotecă pe John Nash, matematicianul premiat în 1994 pentru teoriile sale economice.

Florina are 19 ani. A terminat liceul anul trecut la Colegiul Naţional şi a decis să-şi facă un rost în viaţă pe alte meleaguri. A lăsat şcoala din România pentru a merge la facultate în Statele Unite ale Americii, iar acum este studentă în primul an la Princeton University din New Jersey. Mai mereu este ocupată, când cu învâţatul, când cu noii săi prieteni. Iar printre cei americani se numără şi studenţi din Africa ori China. În ţară a fost premiantă şi a obţinut medalii la olimpiade internaţionale. Şi pentru că s-a îndrăgostit de ştiinţele exacte, în prezent doreşte să studieze tot matematica. „Trebuie să îmi aleg specializarea până la sfârşitul anului al II-lea, dar sunt deja destul de sigură că mă voi axa pe matematică. Îmi place foarte mult universitatea şi sunt convinsă că am luat cea mai bună decizie când m-am hotărât să aleg Princeton“, povesteşte Florina Toma.

Florina Toma

Unul dintre motivele pentru care a ales această universitate este şi faptul că, pe lângă cursurile care fac parte din domeniu de specialitate, poate studia şi altceva. Mărturiseşte că este interesată de Economie şi Informatică. Se numără printre studenţii silitori ai Princeton-ului, iar ceea ce a impresionat-o încă din primele zile a fost modul în care profesorii ştiu să facă cursurile inedite, să le stârnească studenţilor curiozitatea. „Profesorii reuşesc să prezinte orice nou concept într-o manieră interesantă care stârneşte curiozitatea, iar cursurile şi materialele te ajută şi te îndrumă în studiul independent, acesta reprezentând de fapt cea mare parte a timpului petrecut în afara sălilor de curs“, adaugă tânăra.


Întâlnire de gradul III


Dacă în universităţile de la noi din ţară este cunoscută competitivitatea acerbă între studenţi, unde învaţă Florina situaţia este alta. Tineri ambiţioşi, care-şi doresc o carieră bună şi un job bine plătit, studenţii de la Princeton sunt prietenoşi şi solidari. „Nu pot spune că am simţit vreodată că mă aflu în competiţie cu vreunul dintre colegii mei, dimpotrivă, colaborarea este încurajată permanent, inclusiv de către profesori. Iar când realizezi că ai nevoie de mai mult decât de părerea unui coleg, există un număr incredibil de persoane şi organizaţii care au scopul de a sprijini fiecare student. Prin urmare, există resurse potrivite pentru fiecare“, explică tânăra studentă. Tot la această Universitate de top şi-a găsit şi un loc de muncă, lucrează  ca „library assistent“ iar viaţa ei a devenit şi mai interesantă. Într-una din zile, în timp ce stătea la una din mesele din bibliotecă a observat o prezenţă cunoscută. În spatele ei, la câţiva metri studia afundat în cărţi, la cei 86 de ani ai săi, John Nash, un matematician de geniu, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 1994.


Campusul internaţional, noua ei casă


Pentru Andra Constantinescu, studenţia se apropie de sfârşit. Este studentă în anul al III-lea tot la Princeton, a împlinit 22 de ani şi este fostă elevă a Colegiului „Costache Negruzzi“ din Iaşi. A vrut să studieze în State deoarece nu a fost sigură în ce domeniu vrea să se pregătească, iar acolo specializarea se alege abia la sfârşitul celui de-al doiela an. A rămas totuşi studentă la matematică unde mai are ca specializări secundare informatica şi limba spaniolă. „M-am acomodat foarte bine, la început a ajutat mult faptul că aveam prieteni mai mari care deja studiau aici şi m-au putut sfătui. Sunt oameni de toate tipurile, ceea ce îmi place foarte mult pentru că înveţi despre diverse culturi, intri în contact cu diverse filozofii de viaţă şi e mai uşor să găseşti calea care ţi se potriveşte cel mai bine“, menţionează Andra. Viaţa în New Jersey îi prieşte, spune că oamenii sunt mult mai deschişi şi mai prietenoşi ca în ţara noastră, însă este dificil să se apropie de mulţi dintre ei la un nivel mai profund. Şi-a dorit încă de la început să studieze în campusul internaţional, unde are ocazia să participe la numeroase activităţi extraşcolare. 

 
Experienţă revigorantă


Anca are încă un zâmbet de fetiţă. Cu toate acestea, pentru ea, maturizarea s-a produs printr-o ruptură. A plecat de acasă să studieze la Universitatea Glasgow din Scoţia, iar distanţa nu a speriat-o pe Anca. În Iaşi au rămas părinţii să-şi facă griji nenumărate şi să-i urmărească cu sufletul la gură postările de pe facebook. Anca Amariei a absolvit acelaşi liceu pe care l-a absolvit şi Florina, Colegiul Naţional. A plecat anul trecut în Marea Britanie să studiaze Geografia şi Ştiinţele Pământului. Vremea mereu posomorâtă din această ţară nu o deranjează, pentru ea această experienţă este revigorantă. „Am împlinit 20 de ani în ziua când eram într-o excursie cu studenţii de la Facultatea de Geologie, undeva în Edinburgh, lângă un vulcan stins. N-am avut noroc decât de 2 ore de vreme relativ bună, însă profesoara ne-a ridicat moralul, efectiv am zbârnâit toţi pe lângă ea“, îşi aminteşte Anca. Iniţial, tânăra ieşeancă s-a înscris pentru Geografie, însă şi-a schimbat de curând opţiunea. Ştiinţele Pământului o interesează mai mult. Întrebată dacă facultatea pe care o face acolo este mai bună decât cea din Iaşi, Anca mărturiseşte că „orice facultate este bună atâta timp cât faci ceea ce-ţi place. Nu prea depinde de ei cât şi cum înveţi tu, aşa că nu pot să zic că am plecat din ţară ca să am parte de un învăţământ mai bun aici. Nu am termen de comparaţie“.


Profesorii sunt prietenii studenţilor


Însă recunoaşte că profesorii sunt mai deschişi decât cei din România, au glume în program la cursuri şi metode diferite de predare, care de care mai ingenioase cu suport vizual, ori chiar mai mult. Când noţiunile devin prea abstracte sau prea greu de vizualizat, profesorii de la Glasgow apelează la metode la care cu greu ne putem gândi. „Spre exemplu, unul dintre profesori ne-a demonstrat pe nişte batoane de Mars cum stă treaba cu deformarea unei roci în diferite condiţii de temperatură şi presiune. Ieri, profesoara de laborator ne-a arătat cum a gătit patru prăjituri cu diferite straturi de blat pentru a ne explica mai bine topografia reliefului, cum să înţelegem diferenţele de culoare şi cele de nivel. Amuzant şi foarte util în acelaşi timp“, povesteşte studenta. Deşi este străină, nu s-a simţit aşa niciodată. Atât colegii, cât şi scoţienii au îndrăgit-o imediat şi au ajutat-o ori de câte ori a avut nevoie. Pe localnici nu-i interesează din ce ţară vine, iar dacă o întreabă cineva, o face de dragul conversaţiei. Tânăra recunoaşte că facultatea pe care o face acolo îşi merită renumele deoarece „există o legătură frumoasă între studenţi şi profesori, îi respecţi pentru felul de oameni care sunt, pentru felul cum se apropie de tine şi se coboară la nivelul tău“. Într-o zi i-au căzut 20 penny din portofel într-un magazin alimentar. Femeia care i-a luat de pe jos a urmărit-o până la casa de marcat şi i-a dat înapoi. Deşi nu o văzuse nimeni.


Face canotaj pe râul ce trăbate Cambridge-ul


Antoanela Siminiuc are 20 de ani şi este o altă elevă plecată din ţară după terminarea liceului. Aceasta a făcut gimnaziul şi primul an la Colegiul Naţional din Iaşi, apoi s-a transferat la Liceul Internaţional de Informatică de la Bucureşti. A fost admisă la Stanford University, în cadrul „Education Program for Gifted Youth“, un program educaţional unde a studiat informatica pe parcursul unei veri. Acum este studentă în primul an la Universitatea Cambridge, unde studiază în prezent acelaşi domeniu. „Întotdeauna mi-am dorit să studiez la o universitate de top în acest domeniu, de aceea am ales Cambridge. Deşi cred că aş fi avut o experienţă plăcută oriunde aş fi ales să fac facultatea, inclusiv în România, m-a atras prestigiul academic al Universităţii“, mărturiseşte Antoanela. Aceasta urmează cursul de Computer Science care durează trei ani de zile, unde face matematică şi încă un curs la alegere de psihologie. Pe lângă facultate, tânăra mai are timp şi pentru pasiunile ei. A început să facă canotaj, un sport destul de popular acolo, pe care nu credea că o să-l practice vreodată. Se antrenează pe râul Cam şi tot acolo participă şi la competiţiile dintre Colegii. „Un lucru deosebit la Cambridge sunt superviziile, corespodentul seminariilor din universităţile româneşti, care însă se desfăşoară cu un profesor şi maximum 3 elevi. Astfel avem ocazia să discutăm săptămânal timp de o oră cu un specialist în domeniu pentru fiecare materie“, explică studenta entuziasmată. Examene are o dată pe an, la sfârşit, din toate materiile. Din acest motiv, susţine că este mai puţin stresată şi i se potriveşte acest ritm. Îşi poate împărţi timpul după voia inimii. Totodată, spune că temele date la seminarii nu au rolul de a verifica, ci de a clarifica materia. Se gândeşte că pentru ea nu se putea o alegere mai bună. Îi place că poate avea parte de experienţa pe care şi-o doreşte şi poate trasa uşor cu pixul o linie între distracţie şi şcoală. La Cambridge are parte de amândouă.
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri