Citiți versiunea integrală a Ziarului de Sănătate, numărul 36

Evenimentul a fost structurat pe trei module care s-au axat pe aprofundarea noțiunilor de nutriție și dietetică aplicabile în domenii precum neurologia, nefrologia și în patologiile asociate cu infertilitatea. „Lucrările prezentate au fost susținute de medici și de dieteticieni cu expertiză în domeniile vizate și au adus în fața participanților rezultatele cercetărilor științifice, dar și sfaturi pentru implementarea recomandărilor celor mai recente ghiduri în practica clinică. Vorbim la această primă ediție a DIETETIS de cursuri interactive în care participanții au putut adresa întrebări lectorilor și au dezbătut temele expuse. Fiecare modul s-a încheiat cu o examinare online a participanților, cele mai bune răspunsuri fiind premiate”, a spus Adina Rusu.

Managementul nutrițional al bolii cronice de rinichi

Unul dintre module a fost dedicat patologiilor renale, boala cronică de rinichi fiind o problemă de sănătate globală, cu prevalență în creștere din cauza îmbătrânirii populației și a incidenței crescute a diabetului și hipertensiunii.

Medicii explică boala cronică de rinichi prin scăderea funcției renale, reflectată de rata de filtrare glomerulară (RFG) sub 60 ml/min/1,73 m² sau prin prezența unor leziuni renale specifice pe o perioadă de cel puțin trei luni.

Boala este clasificată în cinci stadii, iar strategia nutrițională trebuie ajustată în funcție de severitatea ei. În stadiile avansate, malnutriția protein-calorică, dezechilibrele electrolitice și complicațiile cardiovasculare devin frecvente, subliniind importanța unei intervenții nutriționale.

„Evaluarea nutrițională este o etapă fundamentală pentru a stabili planul dietetic individualizat. Aceasta include monitorizarea aportului alimentar prin jurnalul alimentar sau rapel alimentar de 24 de ore, măsurători antropometrice cum ar fi înălțime, greutate, forță musculară, circumferința brațului și analize biochimice ,nivelurile de albumină, potasiu și fosfor. Identificarea malnutriției protein-calorice este crucială, mai ales în stadiile avansate de boală cronică de rinichi, iar dieteticienii joacă un rol central în implementarea unei abordări nutriționale eficiente”, a explicat Oana Roșu, nutriționist dietetician.

Managementul nutrițional este o componentă esențială a tratamentului, contribuind la încetinirea progresiei bolii, la prevenirea complicațiilor și la  îmbunătățirea calității vieții pacienților.

 „În cadrul Școlii de Nutriție și Dietetetică au fost aduși în prim-plan experți recunoscuți care au prezentat cele mai recente noutăți și direcții în managementul nutrițional al bolii cronice de rinichi. Discuțiile s-au concentrat pe actualizările din ghidurile internaționale, rezultatele studiilor recente și soluții practice pentru personalizarea dietelor pacienților, subliniind importanța colaborării interdisciplinare în abordarea acestei patologii complexe”, a punctat Oana Roșu.

Ghidurile recomandă cel mult 6 grame de sare pe zi

Aceasta a mai explicat că nefropatia diabetică este una dintre cele mai frecvente cauze ale bolii cronice de rinchi, iar managementul nutrițional trebuie să abordeze atât controlul glicemiei, cât și protecția renală.

Dieta trebuie să includă carbohidrați cu indice glicemic scăzut și o restricție moderată a proteinelor. De exemplu, dieta DASH, modificată pentru pacienții cu nefropatie diabetică, poate reduce presiunea arterială și stresul asupra rinichilor.

Reducerea consumului de sodiu este esențială pentru prevenirea hipertensiunii și retenției hidrice la pacienții cu 2boală cronică de rinichi. Ghidurile recomandă un aport zilnic de 2-3 g de sodiu, echivalent cu 5-6 g de sare, indiferent dacă aceasta provine din alimente sau prin adăugarea în mâncare. Strategiile practice includ utilizarea ierburilor aromatice și condimentelor în locul sării și evitarea alimentelor procesate precum salamul, șunca, cașcavalul.

„Reducerea aportului proteic (0,6-0,8 g/kgc/zi) este indicată pentru pacienții cu stadii avansate de boală cronică de rinichi, dar este important să se evite malnutriția. Sursele de proteine de înaltă calitate, cum ar fi ouăle sau lactatele, sunt preferate în locul cărnii. Dietele bazate pe plante sunt din ce în ce mai studiate pentru reducerea încărcăturii renale și a riscului cardiovascular, dar necesită planificare atentă pentru a asigura un aport suficient de aminoacizi esențiali și pentru a asigura necesarul caloric”, a explicat nutriționistul.

În hiperpotasemie, a spus Oana Roșu, pacienții trebuie să limiteze alimentele bogate în potasiu, cum ar fi bananele, avocado sau cartofii, și să folosească tehnici de gătit care reduc conținutul de potasiu.

Hiperfosfatemia (creșterea valorii fosfatului în sânge) necesită restricția alimentelor procesate și a băuturilor carbogazoase bogate în fosfor anorganic. Consumul de lichide trebuie ajustat pentru a preveni supraîncărcarea hidrică, în special în stadiile avansate de BCR.

Publicitate și alte recomandări video