Cred că sunteți de acord că şcoala românească este în acest an pandemic situată între compromis şi haos. Eu aş opta pentru varianta a doua. Cert este ca unii nu înțeleg faptul că şcoala nu este un joc „de-a v-aţi ascunselea“, ori loc de promenadă, ci unul în care se educă şi se formează generaţii. Și nimic n-ar trebui să împiedice educarea şi pregătirea, nici măcar un război, nici măcar o pandemie.

Dreptul la educaţie îl au, conform Legii fundamentale, toţi cetăţenii. Evident şi la serviciile de sănătate. Statul are aşadar, obligaţia de a asigura toate condițiile pentru desfășurarea normală a acestora. Numai că, pentru a câta oară, când ar fi trebuit ca în curțile școlilor să fie forfotă mare, să domine bucuria întâlnirii colegilor de clasă, a elevilor cu învățătorii și profesorii, a celor mici cu educatorii, sunt de fapt pustii şi triste.

Fără îndoială că în situații deosebite trebuiesc luate măsuri deosebite, dar de maniera în care dezideratele unui stat de drept să fie realizate. Educația prin școală și activități conexe specifice trebuie să primeze. Școala în trei scenarii este ca și cum ai pune o casă în patru colțuri pe trei țăruși. Curând, cu siguranță, se va prăbuși...

Învățământul din ultima perioadă era, în general, privit ca fiind într-o continuă degradare sub aspect educațional, situație creată, evident – spun specialiștii în domeniu – în urma atâtor schimbări legislative în domeniu. Dar măsurile restrictive din ultima perioadă și mai cu seamă a celor din acest an școlar, cu siguranță vor conduce la adâncirea crizei educaționale cu consecințe asupra calității educației şi pregătirii generațiilor ce vor urma. O situație ce se va greva pe starea nației din punct de vedere economic și mai ales social și cultural pe termen lung. Cei care impun astăzi astfel de măsuri își asumă riscuri pentru care vor trebui să răspundă cândva în fața urmașilor.

Nu întâmplător se spune că un popor fără școală, fără educație și fără cunoașterea propriei istorii, n-are viitor. Iar  școala poate şi trebuie să ofere: educație, pregătire pentru construcția unei vieți mai bune, istorie şi cultură. Nimeni nu are dreptul să neglijeze aceste aspecte. Doar dacă le lipsește respectul față de trecut, prezent și grija față de viitor.

Să sperăm că situația creată, generată de pandemia actuală este o lecție pentru guvernanți și guverne, pentru fiecare dintre noi. Să sperăm, de asemenea, că lucrurile vor reintra în curând pe făgașul normal. Important este să avem mai multă grijă de noi printr-un mod de viață care să asigure un trup sănătos, puternic și rezistent şi să dea Dumnezeu să nu ajungem mai târziu la concluzia că această pandemie a produs procentual mult mai mulți needucați decât morți. Oare ne vrea cineva “mulți da’ proşti”?