Caută 
3 MIN
Doamnei Dictatorului
De din Vale de Rusine
graiesc, Doamna, catre tine.
Te-as ruga, mari, ruga
sa iesi de dupa perdea
s-asculti sesizarea mea!
De-asa vremi se speriara cronicarii si rapsozii,
cainii si-au mancat colacii invartiti in jurul cozii,
altii si-au pierdut salarii, au proliferat somerii,
a plouat in miez de iarna si a nins in crucea verii,
toate cele fura-ntoarse, cum si stiti, cu susu-n jos
de acel ce sot va este: DICTATORUL ODIOS.
Nimeni nu mai scoate-o vorba, toti numa scrasnesc din dinti.
Unii – nu e nici o gluma! – chiar si-au iesit din minti.
Puscariile strabune gem de detinuti politici,
slabanogi – obeji ajuns-au, iar obejii is rahitici.
Insa toate astea-s fleacuri, saua de batut in souri,
pe cand lumea e sedusa de-a lui Mos Craciun cadouri,
de-ar fi sa le-nghete curu’, nimeni nu mai tine conta
de le spune o poveste de-adormit copiii – Ponta,
sau din somnul lui molatec de-si ridica pleoapa Crinul
si revarsa peste tara, din nimicul sau, prea-plinul.
O, ce vremuri fericite, de au transhumat pastorii –
care mai antart statura in vitrina inchisorii –
drept in parlamentul tarii, laolalta cu alti fameni
despre care merge buhul ca-s de omenie oameni.
La alegeri, bunaoara, din a haului lor punga,
le-au dat cate-o firfirica, pan’la vara sa le-ajunga,
si prin statiuni ii duse, sa vada cum stau boierii,
ori la Sfanta Parascheva, sau la Pestera Muierii,
sa-si inmoaie cerbicia si sa le intoarca votul –
Ca pe urma stiu alesii, repede, cum sa dea cotul
si sa vina iar la dansii, spre a-i caina, sarmanii,
cand de alta-nchinaciune implinindu-s-ar iar anii…
Unde-i Epoca de Aur, unde-s vremurile marete
cand Erou-si purta soata la Congrese sau in Piete
si o preumbla prin fabrici, si o cobora in mine,
la brateta clampanind-o prin alese tari streine,
de se inrosea Kremlinul si se minuna Apusul –
Astazi, prea stimata Doamna, toate stau in jos cu susul.
Nu mai izbucneste lumea in urale si-n ovatii
de te-ntrebi: cum pieri nervu’ idolatru-al astei natii?
Unde-s trandafirii rosii si exploziile solare
cand rasarea Iliescu, de la munte pan’ la mare
si imbucura multimea, de voios pornea la munca,
ca cum ar fi fost, alt’data, de la Cel Viteaz porunca?!
Ba chiar il slavira (sobru), la un timp, pe Emil-Tapul –
pana cand acesta-si dete, peste cap, amarnic hapul,
de structuri armaghedoane fiind atentat si-nvins,
de se culcusi la pieptii doamnei – Zoe zisa – dinadins…
Dar ce zic, Ascunsa Doamna, asta e problema tarii,
cand tu stai, nepreumblata, in pericolul pierzarii,
cand nici nu te stie lumea cum arati, care ti-e chipul,
pe cand el isi face jocul si isi lafaie tertipul…
Nu mai zic de-nalte foruri. Dar nici colo, pe la moluri,
nu te ia, sa-si etaleze din pretinsele favoruri
cu care te copleseste. Ba pe-acolo, vreo rrroma
de isi ridica fusta, d-indicibila aroma,
el pe loc o miruieste a „tiganca imputita" –
pe cand bratul i se-ntinde spre o fata alungita
de copil – care cerseste, umil, un autograf –
si cu mana lui pre(a)lunga ii face mutrita praf,
de oripileaza-o tara. Iar la Felix, pe Antene,
totu-i mai real ca teatrul celei mai trucate scene…
Cum traiesti cu Dictatoru’? Doamna, unde te ascunde?
Unii zic ca-n Turnul Londrii. Altii-n pestere imunde.
Se aude ca bea sange. Ca, pe langa el, Vlad Dracul
e un fel de papa-lapte, ce plimba cu prepeleacul
pe celalt taram doar insii care nu i se supun.
Unde sunteti sechestrata? V-a dus, poate, in surghiun?
Insa ar mai fi speranta, unde-ti fi, „Sa traiti bine!"
iar pe Odios sa-l faceti, doar c-o vorba, de rusine!
Nu mai ezitati o clipa! Daca nu va ia la mol
bateti-i, prea gros, obrazul! Dati-l tarii-ntregi de gol!
si sa nu uitati sloganu’:
N-aduce anu’ ce-aduce
Nicolae TURTUREANU!
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
