anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Scrutin în vremuri de criză

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova au reprezentat, aşa cum era de aşteptat, un nou episod din serialul crizei politice care afectează ţara. Deşi aritmetica electorală pare a fi oferit un verdict - victoria candidatului Partidului Socialiştilor, Igor Dodon - ar fi mai bine să aşteptăm rezultatele contestaţiilor înaintate de candidata forţelor pro-occidentale, Maia Sandu. De-abia după clarificarea situaţiei se va putea vorbi de un preşedinte ales.

Fără a pretinde, până la proba contrarie, că rezultatul declarat de autorităţi falsifică voinţa populară, am senzaţia că scrutinul nu satisface integral condiţiile procedurale asociate alegerilor democratice. Republica Moldova se află într-o situaţie în care blocarea progreselor de substanţă ameninţă tot mai mult corectitudinea procedurilor. Alegerile libere şi corecte sunt cel mai important element al democraţiei, dar eficacitatea lor este subminată atunci când puterea şi banii circulă pe canale obscure, când actori societali ce trebuie să rămână neutri se implică în favoarea unuia dintre competitori, când corpul funcţionarilor publici nu este imun la presiunile politice, când media se transformă în instrumente de propagandă.

Nu este treaba noastră, a observatorilor politici din România, să criticăm sau să dăm lecţii de civism, de la distanţă, alegătorilor moldoveni. Pe celălalt mal al Prutului există mulţi, foarte mulţi cetăţeni care şi-au pus speranţele în candidatul socialist şi în asocierea cu Rusia, pe care el o promite fără a avea şi puterea de a o îndeplini. Nu ne putem preface că ei nu există, că întreg sprijinul obţinut de Igor Dodon ar fi cumva rezultatul unei manipulări interesate. Acţiunile politice au şi trebuie să aibă consecinţe, pentru că altfel degeaba mai vorbim despre responsabilitate. 

Sunt mulţi specialişti avizaţi în problematica Republicii Moldova care opinează că, în ipoteza în care victoria electorală a lui Igor Dodon va fi confirmată juridic, noul preşedinte va fi doar un nod din angrenajul complex patronat de Vlad Plahotniuc, magnatul asociat de mulţi cu pervertirea instituţiilor publice moldoveneşti. Dacă aşa stau lucrurile - şi cred că aşa stau - întrebarea este dacă se va putea crea, în timp util, o contrapondere socială şi politică eficace. Din punctul meu de vedere, scorul turului secund lasă loc de optimism. Vom vedea dacă legitimitatea electorală consistentă a doamnei Maia Sandu va putea genera o mişcare politică suficient de solidă pentru a contracara angrenajul cleptocratic.

Rămânând la realităţile din interiorul acestei tabere în formare, vom vedea dacă rivalităţile personale şi interesele înguste vor împiedica apariţia unei mişcări semnificative. Doamna Maia Sandu are, cred, legitimitatea de a-şi asuma rolul de lider şi de constructor al unei asemenea coaliţii. Numărul mare de voturi, reacţia pozitivă a unor părţi importante din societatea civilă, comportarea mai mult decât onorabilă din campanie şi multe altele sunt argumente clare.

Într-o democraţie stabilă şi înrădăcinată, candidatul care pierde la 3-4 procente diferenţă poate să fie - şi chiar e bine să fie - trecut în plan secund, pentru că în politică ceea ce contează e, totuşi, victoria. Dar, într-o ţară precum Republica Moldova, nu sunt prea uşor de găsit candidaţii capabili să se dueleze de la egal la egal cu reţeaua oligarhică, iar un „învins” de factura Maiei Sandu ar trebui să beneficieze în continuare de credit politic. Cum şi în ce formă se va manifesta, care va fi implicarea ei în lupta extraparlamentară, cum îşi va duce mai departe proiectul politic în perspectiva legislativelor sunt factori ce vor influenţa puternic viitorul politic al doamnei Sandu. Dar, chiar şi în interiorul unei structuri politice de opoziţie dintr-un sistem atât de problematic precum cel moldovenesc, nu se poate face abstracţie de voturile obţinute în turul secund şi, foarte important, de progresul înregistrat în raport cu primul tur. Într-o logică sănătoasă a competiţiei, ea ar trebui să fie recunoscută drept lider al forţelor democratice şi pro-europene, iar evaluările ulterioare să vizeze modul în care îşi îndeplineşte acest mandat.     

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Alexandru LĂZESCU

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

Filmuletul zilei

opinii

Scaunele şi câinele Celsius

Nichita DANILOV

Scaunele şi câinele Celsius

Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

Sorin CUCERAI

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

O critică a criticii

Dana ȚABREA

O critică a criticii

Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

pulspulspuls

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

Caricatura zilei

Răzbunarea mașinii

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.