Sculptura „Sărutul” realizată de Brâncuşi nu va părăsi Cimitirul Montparnasse
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

Sculptura „Sărutul” realizată de Brâncuşi nu va părăsi Cimitirul Montparnasse

GALERIE
le-baiser
  • le-baiser
- +

Sculptura „Sărutul” de Constantin Brâncuşi, din Cimitirul Montparnasse, a fost clasată monument istoric şi nu va ajunge în Rusia, decizie care pune capăt luptei în instanţă dintre moştenitorii Tatianei Rachevskaïa şi statul francez.

Descendenţii exilatei ruse, decedată în 1910, cereau statului francez să poată dispune de operă şi să o vândă. În timp ce dosarul era deschis de zece ani, decizia a fost dată pe 2 iulie şi fără apel. Sculptura, ridicată pe mormântul Tatianei Rachevskaïa acum un secol, nu va părăsi Cimitirul Montparnasse.

Cazul a început în 2005 atunci când Guillaume Duhamel, negustor de artă din Paris, se interesează de această operă a lui Constantin Brâncuşi.

Comandată de logodnicul ei pentru suma modică de 200 de franci în 1910 unui artist, pe atunci necunoscut marelui public, lucrarea „Sărutul” a fost aşezată pe mormântul Tatianei Rachewskaia, rusoaică exilată în vârstă de 23 de ani. În acelaşi timp cu renumele creatorului ei, valoarea sculpturii a crescut în timp. Până în punctul în care un expert anonim a estimat-o recent între 40 şi 50 de milioane de euro.

De aceea Guillaume Duhamel i-a găsit şi i-a contactat pe moştenitorii defunctei. Aceştia din urmă au făcut rapid demersuri necesare pentru exportarea sculpturii în Rusia şi în 2006 a fost depusă o cerere la Ministerul Culturii cu scopul de a obţine un certificat de soatere de pe teritoriu. Statul francez s-a opus şi a înregistrat rapid sculptura monument istoric pentru a evita vânzarea ei. Pe acest argument s-au bazat moştenitorii Tatianei Rachewskaïa, precizând că opera nu a fost realizată pentru mormânt, ci în 1909, cu doi ani înainte de decesul tinerei.

Din 2018, sculptura a fost pusă la adăpost, acoperită cu o cutie din lemn, instalată de moştenitori. În decembrie 2020, ca urmare a unui hotărâri a Curţii Administrative de Apel din Paris, descendenţii au încercat să o recupereze ceea ce consideră ei proprietatea lor, fără succes însă. La începutul anului, sculpturii i-a fost retras titlul de monument istoric de justiţia franceză. Din fericire pentru oraşul Paris, saga Brâncuşi a continuat.

Pe 2 iulie, Consiliul de Stat a deliberat, punând capăt dezbaterii cu privire la viitorul sculpturii. Decizia în justiţie a fost luată ţinând cont de natura inseparabilă a operei, care a fost achiziţionată special pentru mormânt. „Sărutul” face parte integrantă dintr-un edificiu indivizibil care constituie un monument funerar. Din punct de vedere juridic, ansamblul este considerat un imobil, statul francez fiind deci singurul factor de decizie pentru a-l înscrie în categoria monumente istorice. Opera artistului român Constantin Brâncuşi nu va putea fi desprinsă de pe piatra funerară.

Aflați amănunte de pe news.ro.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Aukus-ul şi starea relaţiilor transatlantice

Alexandru LĂZESCU

Aukus-ul şi starea relaţiilor transatlantice

Ambiţiile Franţei de a determina decuplarea UE de Statele Unite, în baza conceptului „autonomie strategică”, şi de adoptare a unei poziţii neutre în competiţia geopolitică dintre America şi China, în coroborare cu focalizarea Washingtonului pe zona Indo-Pacifică, riscă să divizeze serios Europa şi să fractureze grav relaţia transatlantică.

Filmuletul zilei

opinii

Un geniu

Nichita DANILOV

Un geniu

Aici ar trebui să depună jurământul atât preşedintele, cât şi tot guvernul României, a spus el. Da, aici, în fosta închisoare de la Sighet, unde se mai aud scâncetele şi urletele foştilor deţinuţi politici care au fost supuşi la privaţiuni şi chinuri inimaginabile, tocmai ca să avem acum o temelie pentru a ne clădi noua democraţie şi noua societate...

Practicile mele agricole

Michael ASTNER

Practicile mele agricole

Zilele trecute, pe când culegeam strugurii reci de la ploaie şi burniţă ba din vârf de vişin (unde s-a căţărat fraga neagră), ba din corzile tăiate cu crăci de vişin cu tot, deci la sol, mi-am adus aminte de copilărie, când, cam tot în perioada asta, eram duşi, după doar două săptămâni de şcoală, la practică agricolă.

Etimologicale pescăreşti (VIII)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (VIII)

A venit acum momentul ca să dedic câteva paragrafe admirabilei lotci lipoveneşti, indisolubil legată în memoria mea afectivă de explorarea apelor Dunării, pentru pescuit sau în alte scopuri.

pulspulspuls

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Pentru că tot a făcut Şoşoaca cinste târgului care a ales-o anul trecut senatoare, venind la hramul Sfintei şi făcând şi olecuţă de circ, am zic că nu ar strica să vă prezentăm o fotografie mai de arhivă, din colecţia rară, că ar fi multe de comentat şi, mai ales, de băgat la cap dacă vrem să ştim de unde şi de către cine ne-a fost paraşutată pe listeaceastă revelaţie politică. 

Caricatura zilei

Sochoauxă

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.