Se mai poate cere taxa de mediu pe maşina „second” dacă nu ai cerut banii în termen? Veşti bune: iată ce a decis Tribunalul Iaşi!

miercuri, 15 noiembrie 2023, 02:50
2 MIN
 Se mai poate cere taxa de mediu pe maşina „second” dacă nu ai cerut banii în termen? Veşti bune: iată ce a decis Tribunalul Iaşi!

Reglementările succesive privind taxa de mediu pentru automobile mai mult i-au năucit pe şoferi decât să rezolve problema. Un ieşean încearcă de trei ani să-şi recupereze banii plătiţi pe o taxă interzisă ulterior de normele europene. Prima încercare, pe cale administrativă, a eşuat. A doua, în instanţă, la fel. Se află acum la al doilea proces şi, în sfârşit, iţele taxei par să se descâlcească.

 

La fel ca mulţi alţii, Petru I. îşi cumpărase din spaţiul comunitar un automobil, un Opel cu capacitatea cilindrică de 1.686 cmc. Pentru a înmatricula autoturismul, a achitat o taxă auto de 2.287 lei. În septembrie 2020, şi-a cerut banii înapoi. O ordonanţă de urgenţă adoptată în 2017 îi dădea acest drept, dar doar în perioada septembrie 2018 – martie 2019. O altă ordonanţă de urgenţă, adoptată în decembrie 2018, prelungise termenul până la 30 iunie 2019, dar Petru I. îl depăşise şi pe acesta. Ca urmare, Fiscul i-a respins cererea. Răspunsul Fiscului, dat abia în martie 2021, a fost atacat de Petru I. în instanţă, dar Tribunalul o respinsese ca inadmisibilă. Raţionamentul judecătorilor fusese simplu. Avusese la dispoziţie o cale administrativă de recuperare a banilor, pe care nu o respectase.

Ieşeanul nu s-a împăcat însă cu această soluţie. În martie, el a înaintat Tribunalului o nouă plângere, susţinută de normele dreptului comunitar, aplicabile şi în România. Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene prevede că „între statele membre sunt interzise taxele vamale la import şi la export sau taxele cu efect echivalent”, inclusiv taxele vamale cu caracter fiscal. Or, taxa de mediu impusă pentru automobile avea tocmai acest caracter, de taxă vamală, mărind artificial preţul autoturismului importat dintr-o altă ţară membră UE. Prin urmare, statul român nu avea dreptul de a impune o astfel de taxă şi era obligat să returneze banii.

De cealaltă parte, reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGRFP) au invocat faptul că Petru I. depăşise termenul legal până la care era îndreptăţit să ceară returnarea banilor, iar pe de alta, faptul că un proces având ca miză aceiaşi 2.287 lei avusese deja loc, iar ieşeanul îl pierduse. Exista deci o autoritate de lucru judecat.

Acest argument a fost însă respins de magistraţii Tribunalului. Petru I. invocase un alt temei juridic pentru pretenţiile sale, respectiv normele europene. Prin urmare, chiar dacă miza era aceeaşi, acţiunea putea fi promovată. În analiza dosarului, judecătorii ieşeni au apelat la concluziile unei decizii din 2016 a Curţii de Justiţie a UE, care stabilise că taxa de primă înmatriculare impusă de guvernul român în 2008 este discriminatorie. Prin urmare, dispăruse însuşi temeiul de drept în baza căruia putea fi percepută taxa, iar banii plătiţi de Petru I. trebuiau restituiţi. În plus, judecătorii au dispus şi obligarea Fiscului la plata dobânzii legale pentru cei 2.287 lei, ca preţ al perioadei în care statul se folosise de banii ieşeanului. Sentinţa a fost contestată de DGRFP, dosarul intrând pe rolul Curţii de Apel. 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii