anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

sambata, 13.08.2022

Interviu-anchetă printre scriitorii ieşeni din noul val: cum se descurcă cu banii din scris?

Se mai poate trăi din scris în capitala "Culturii"? Ce spun scriitorii

GALERIE
scriitor
  • scriitor
- +

În era vitezei, tehnologiilor avansate şi a ebook-urilor, mai merită să scrii? Conform Eurostat, doar 6,2% din români citesc cărţi, iar România este pe ultimul loc în Europa la consumul de carte. Cifrele seci şi dureroase arată că efectiv 94% dintre români nu citesc cărţi. Scriitori români, la început de drum, îşi doresc totuşi să scrie într-o ţară în care acest lucru nu pare a fi deloc o afacere profitabilă. Ce îi îndeamnă la asta? Cum te descurci cu banii, în aceste condiţii? ce spun scriitorii ieşeni mai „rodaţi” despre ei şi despre tinerii care le calcă pe urme? „Acum se poate trăi exclusiv din scris mai bine decât s-a putut oricând în istorie”, spune un cunoscut scriitor ieşean. Alţii, însă, sunt mai sceptici. Iată experienţele lor, care de care mai interesante!

 

Irina Anghel, recent premiată de cunoscuta editură Polirom cu Premiul Scriitorului de Debut, spune că nu a visat niciodată să scrie ficţiune ca meserie principală.

Irina Anghel, recent premiată de cunoscuta editură Polirom cu Premiul Scriitorului de Debut

Are 24 de ani, este din Iaşi şi locuieşte la Londra într-un cartier despre care spune că „aduce a Copou”. Este jurnalistă la agenţia de ştiri economice Bloomberg, unde a scris diverse subiecte precum noul val de bărci cu pânze care transportă boabe de cafea din Columbia până în Europa, somon făcut din alge şi impactul haosului din lanţurile de aprovizionare asupra lansărilor de sneakeri în ediţie limitată. Pe lângă activitatea jurnalistică, Irina a scris şi o carte. Se numeşte „Banchetul cerşetorilor”, şi va fi publicată în curând la editura Polirom.

Povestea lui Mişu va apărea şi sub formă digitală

„E un pseudo-roman poliţist cu mister, jocuri de cuvinte, prietenii şi iubiri neterminate, Rolling Stones, dar şi un narator care nu se poate abţine să nu se bage neinvitat în poveste. Începe cu Mişu, un băiat talentat la pian, care dispare la 17 ani chiar de ziua lui, pe 1 aprilie. Vreo 40 de ani mai târziu, tot pe 1 aprilie, Nina, fostă colegă şi fiica profesoarei sale de pian, se întâmplă să se afle în aceeaşi librărie cu cei mai buni prieteni din liceu ai lui Mişu, Nel şi Victor, care caută un cadou. Asta declanşează mai multe salturi în trecut prin care descoperim în final ce s-a întâmplat cu Mişu, dar şi ce s-a întâmplat cu Nina, Nel şi Victor în tot timpul ăsta. Povestea lui Mişu a început de la ceva ce am auzit din întâmplare în liceu într-o librărie, câteva replici între câţiva bărbaţi pe la vreo 60 de ani care au pomenit ceva de »Banchetul cerşetorilor»”, spune ea. Banchetul cerşetorilor este traducerea numelui discului Beggars Banquet de la Rolling Stones.

Irina se consideră un scriitor de debut norocos. La câteva luni după ce a terminat manuscrisul, l-a trimis la concursul de debut al editurii Polirom în martie. A fost singurul concurs la care a aplicat. A reuşit să câştige, astfel că i se va publica romanul. Şi-ar dori poate, pe viitor, că romanul să apară şi în formatul digital. De asemenea, şi-ar mai dori să apară în automatele cu cărţi din gări şi aeroporturi lângă „Arta războiului”, manuale de matematică şi cărţi de bucate.

Medicina şi scriitura se pot împleti

Alexandra Bujor este studentă în anul al III-lea la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” din Iaşi, iar anul trecut a publicat, la Editura Junimea, primul ei roman, intitulat „Cazul K”. Spune că romanul este inspirat din realitate, fiind vorba despre un personaj în care „mulţi dintre noi ne putem regăsi”. Se concentrează în jurul vieţii unei doctoriţe, Diana M., care se întoarce în Iaşi, oraşul copilăriei, pentru a-şi găsi răspunsurile la întrebările care au însoţit-o aproape organic de-a lungul vieţii.

Alexandra Bujor este student\ în anul al III-lea la Universitatea de Medicin\ [i Farmacie „Gr.T. Popa” din Ia[i

Fiind studentă la Medicină, aceasta şi-a dorit să scrie din pasiune, şi spune că latura financiară nu i-a stat drept repet, până acum. „Cred că este destul de dificil să trăieşti doar din scris, ca romancier, ca poet. Pentru mine e doar un vis pe care l-am pus deoparte, fiind încă devreme să visez la el. Bineînţeles că sunt persoane care reuşesc. Voi rămâne întotdeauna, însă, la ideea mea: se poate scrie pentru bani, este normal să îţi doreşti să câştigi din munca ta, dar un roman bun se va naşte întotdeauna din pasiune, dintr-un sentiment real, din convingerea că ai ceva să spui publicului sau, mai bine, că ai ceva să-ţi spui ţie.”, a afirmat Alexandra Bujor.

Tânăra adaugă şi alte metode prin care poţi face bani din scris. Un concept intrigant este ghostwriting-ul, sau, în traducere, adică a fi plătit pentru a scrie un roman pentru altcineva, fără să-ţi fie cunoscut numele. Un fel de scriitor-fantomă. „Am adus asta în discuţie pentru a demonstra că există multe metode să faci bani din scris, dar, din nou, trebuie să-ţi setezi bine intenţiile. De ce vrei să scrii? Pentru faimă, pentru că aşa ai simţit, ca să te eliberezi de un anumit gând?”, explică aceasta. În ceea ce priveşte publicarea, Alexandra spune că procesul este unul dificil, dar nu irealizabil. „Eu am trimis manuscrisul editurilor, împreună cu un sinopsis şi o descriere, şi am aşteptat. Se poate întâmpla ca de la unele edituri să nu mai primeşti niciodată răspuns, dar, dacă totul merge cum trebuie şi ceea ce ai scris se potriveşte cu specificul şi dorinţele editurii, felicitări, eşti aproape un scriitor publicat. În cazul meu, am avut oferte de la 4 edituri, şi am ales să public cu Junimea.”, afirmă Alexandra.

În cazul Alexandrei, editura s-a ocupat de tot ce înseamnă aducerea cărţii în librării, atât în cele, online, cât şi în cele fizice. Aceasta a contribuit prin apariţii televizate, în ziare/blog-uri şi prin participarea la evenimente culturale. Aceasta mai spune că a fost important şi că „Junimea” este o editură care a făcut istorie, iar cartea sa a ieşit deja în lume cu recenzii făcute de prof.univ. dr. Adrian Cioroianu, scriitorii Ioan Răducea şi Liviu Antonesei, şi a fost lansată în Aula Universităţii de Medicină, iarna trecută.

Cărţile pentru copii căutate în era Cocomelon şi a desenelor animate pe Netflix?

Florentina-Larisa Pocovnicu este scriitoare de 7 ani, dar s-a decis anul acesta să scrie prima carte pentru cei mici, intitulată „Căţelul Pepo şi dinozaurul său”, o poveste terapeutică care să le transmită valori educative. Fiind educator, Florentina afirmă că este important să le transmitem celor mici poveşti despre prietenie, curaj, empatie, persevernţă. Pepo, un căţel curajos, călătoreşte între două spaţii pentru a-şi îndeplini visul său măreţ, acela de a descoperi oase de dinozauri.

Florentina-Larisa Pocovnicu este scriitoare de 7 ani

Pentru Florentina scrisul reprezintă o pasiune, cea de a transmite valori pentru cei mici. „Eu trăiesc cu ei zi de zi şi doresc să le transmit valori folosind limbajul poveştilor, unde totul e posibil, totul e magic şi ireal.”, explică aceasta. În ceea ce priveşte publicarea, Florentina a decis să publice singură, deoarece îl consideră un proiect literar de suflet pe care şi-a dorit să-l gestioneze în totalitate. Spune că a fost costisitor să publice povestea.

„Cred că o editură acceptă foarte greu publicaţii astăzi, căci trăim într-o lume în care această instituţie, dacă o pot numi aşa, reprezintă mai mult o afacere. În cazul meu, procesul de publicare a durat câteva luni, şi pot spune că tocmai după un an de reeditări şi prezentări prin grădiniţe pot lansa cartea în adevărata ei formă.”, a completat scriitoarea.

Florin Lăzărescu, primele amintiri din perioada debutului. „Acum se poate trăi exclusiv din scris mai bine decât s-a putut oricând în istorie.”

Florin Lăzărescu, scriitor ieşean cu o valoroasă contribuţie în literatura românească, câştigător al Premiului „Ziarului de Iaşi” pentru Literatură în anul 2022, îşi aminteşte cu plăcere despre începuturile sale în lumea scrisului.

„Dintodeauna, pentru mine scrisul a însemnat bucurie. Cred că prima senzaţie că sunt sau că aş putea fi scriitor vine din gimnaziu, când am avut ca temă pentru acasă să scriem o compunere pornind de la o ştire din ziar: doi fraţi aruncaţi de părinţi în orfelinate diferite s-au regăsit după 20 de ani. Profesorul m-a pus să o citesc cu voce tare la oră. Şi, pe măsură ce citeam, în clasă s-a făcut linişte, ascultau absolut toţi colegii, nu s-au clintit din bancă nici când a sunat de pauză, iar la sfârşit au aplaudat.”, îşi aminteşte cu bucurie. Cât despre publicare, Florin Lăzărescu spune că nu i-a fost aşa de greu să publice încă de la debut, având în vedere că nu a trecut nici măcar un an din momentul în care a terminat cartea şi până la publicare. Îşi aminteşte totuşi că pe atunci editurile mari erau destul de retincente în privinţa tinerilor scriitori, motiv pentru care publicat-o în tiraj mic, la o editura mică, înfiinţată de tinerii din gruparea literară Outopos, din care făcea şi el parte.

În zilele noastre, scriitori de debut sunt mai norocoşi

Acesta spune că acum este suficient să ai o carte bună şi poţi publica la cele mai mari edituri din România. Lucru valabil şi pentru cei aflaţi la început de drum. „Cunosc personal măcar zece scriitori tineri - nume deja consacrate astăzi -, care au terminat de scris o carte, au trimis pe mail manuscrisul unei mari edituri şi au fost publicaţi în scurt timp, fără nicio o pilă.”, adaugă Florin Lăzărescu. Condiţia e să ai o carte bună, relevantă.

Florin Lazarescu, scriitor ie[ean cu o valoroasa contribu]ie în literatura româneasca

„În zilele noastre se poate trăi exclusiv din scris mai bine decât s-a putut oricând în istorie. Spre exemplu, unul dintre invitaţii care au confirmat prezenţa la FILIT anul acesta a câştigat până acum 1,7 milioane dolari, mare parte din vânzarea unui singur roman”, spune el. Cu toate acestea, scriitorul spune că problema este pusă mereu greşit. „Din cartea respectivă poţi câştiga cât ţi-e viaţa, din ce în ce mai mult, dacă devii scriitor consacrat. Asta cu „trăitul din scris” e o chestiune foarte complexă, cu multe nuanţe de discutat. Dar categoric poţi trăi exclusiv din scris dacă devii profesionist, dacă îţi dedici viaţa scrisului, dacă o iei ca pe un job cu cel puţin opt ore de muncă pe zi. Eu, de exemplu, n-aş putea să scriu opt ore pe zi, ani la rând. Mi-aş pierde plăcerea scrisului, ar deveni o povară.”, explică Florin Lăzărescu

Acesta le recomandă tinerilor la început de drum să citească şi să scrie firesc, cu bucurie, nu pentru a da un tun de imagine sau financiar. Să citească foarte multă literatură contemporană ca să priceapă ce face şi cum de are succes „concurenţa”. Să dea un banal search pe Google şi să citească trei pagini despre ce înseamnă o ofertă de publicare. Şi să se plângă cât mai puţin.

Concluziile, aşadar, par a fi clare: dacă primele tale griji legate de scris sunt cât o să câştigi, cât de faimos vei ajunge, dacă deja dezvolţi o teorie a conspiraţiei despre cum lumea literară n-are altă treabă decât să-ţi înăbuşe ţie geniul, mai bine te laşi şi te apuci de orice altceva.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pohtiţi la fotbal!

Nicolae GRECU

Pohtiţi la fotbal!

N-a fost nevoie de îndemnuri bombastice precum cele din titluri; românii reîncep să vină la fotbal pentru că au pentru cine.

opinii

Mitocanul de la volan (I)

Eugen MUNTEANU

Mitocanul de la volan (I)

Suntem asaltați zilnic cu știri și imagini despre accidente de circulație atroce. Statisticile spun că România este țara europeană cu cei mai mulți morți în accidente de circulație. Dincolo de precaritatea șoselelor, cred că o cauză a acestei situații îngrijorătoare este și existența în libertate a fiarei sălbatice pe care am ales să o numesc mitocanul de la volan.

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Știința economică modernă s-a desprins din ceea ce era cunoscut în mediul academic timpuriu drept filosofie morală. Acțiunile și comportamentele din sfera economică (de exemplu, comerțul, formarea prețurilor, rolul dobânzii în tranzacțiile comerciale, etc.) erau reglementate de Biserică vreme de secole întregi. 

O limbă din prefabricate

Alexandru CĂLINESCU

O limbă din prefabricate

Un fenomen frapant care se petrece astăzi este ceea ce aş numi proliferarea prefabricatelor. Nu e ceva nou, dar devine tot mai accentuat şi, pentru cine ţine la expresivitatea limbii, tot mai supărător. Spun „prefabricate” pentru că e vorba de cuvinte şi formule luate de-a gata şi puse uneori în cele mai neaşteptate contexte. Au făcut de pe acum o glorioasă carieră la televiziune, politicienii şi jurnaliştii le rostesc cu o voluptate solemnă, convinşi că impresionează publicul printr-un limbaj elevat.

pulspulspuls

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

Ehehei, iubiţi dreptcredincioşi, iată că încurcate mai sunt căile Domnului de când treburile lumeşti şi dorinţele de parvenire şi câştig şi-au băgat coada tot mai adânc în sânul şi buzunarele largi de popă ale unor înalţi prelaţi din mitropolia noastră de la Iaşi, atât de greu încercată în ultima vreme. Iacătă aşadar, dragilor, ce au mai putut zămisli minţile întunecate de aceste lucrături diavoleşti: citiţi şi vă cruciţi, nu alta! 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.