Se pot sau nu deschide şcolile: ce spun infecţioniştii ieşeni? Noua tulpină dă frisoane
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 10.04.2021

„Testarea tuturor, elevi şi profesori, să fie obligatorie înainte“

Se pot sau nu deschide şcolile: ce spun infecţioniştii ieşeni? Noua tulpină dă frisoane

GALERIE
copii-scoala-clasa-masca
  • copii-scoala-clasa-masca
- +

Medicii infecţionişti, dar şi cei care se află în prima linie a pandemiei, au reţineri în ceea ce priveşte deschiderea şcolilor în fizic pentru toţi elevii, indiferent dacă învaţă la şcoala dintr-o comună sau în oraş. 

Carmen Dorobăţ, medic primar infecţionist, fostul manager al Spitalului de Boli Infecţioase, şi Radu Crişan, managerul de la Spitalul de Pneumoftiziologie, spun că deschiderea şcolilor se va putea face doar în anumite condiţii.

„A testa dascălii şi elevii înainte de a ajunge în sala de clasă, până pe 8 februarie, este o condiţie esenţială, dacă nu vrem să ne întoarcem înapoi de unde am plecat, şi poate şi mai rău!“, a spus Carmen Dorobăţ.

Deschiderea şcolilor este văzută de mulţi medici infecţionişti ca o „trambulină“ spre următorul vârf al pandemiei. Dacă am avea un sistem educaţional la standarde occidentale din punctul de vedere al infrastructurii, al tehnologiei şi al resurselor umane, şcolile s-ar putea deschide cu aplicarea strictă a normelor sanitare şi de distanţare în vigoare. Dar nu avem. Cea mai mare problemă din şcoli constă în numărul de elevi din clase, număr inacceptabil de mare în foarte multe situaţii şi în condiţiile pandemiei. Sunt clase cu până la 40 de elevi şi clase care chiar depăşesc acest număr, fie pentru că nu sunt spaţii, fie pentru că nu sunt dascăli, fie datorită preferinţelor exprimate de părinţi pentru anumiţi profesori. Astfel, chiar dacă incidenţa indică scenariul verde, respectarea distanţarii sociale este imposibilă în foarte multe unităţi de învăţământ. Cei mai vulnerabili în faţa infecţiei sunt în acest caz profesorii şi părinţii/bunicii elevilor.

Dorobăţ: Nouă tulpină dă frisoane

„Va fi foarte greu ce se va prognoza, pentru că răsunetul va fi undeva la 10-14 zile de la momentul februarie. Intrăm în această perioadă cu deschiderea unităţilor de învăţământ. Dată fiind intrarea în colectivităţi mari, de 35-40 de copii în clasă, în spaţii reduse, va fi extrem de dificil de gestionat răspândirea virusului, mai ales că, în spaţiul educaţional, testarea este făcută mai mult «de nevoie», doar când avem contacţi infectaţi în familie sau în jur, sau doar dacă vrem. În plus, sunt cei asimptomatici, care nici nu ştiu dacă au această boală. Asimtomatici pot însemna şi familii întregi“, a declarat Carmen Dorobăţ, medic primar infecţionist.

Medicii consideră că o modalitate de prevenire a răspândirii virusului în colectivităţile din sistemul de învăţământ ar fi o testare masivă a tuturor actorilor implicaţi.

„Încă nu avem în clar ce se va întâmpla cu dinamica noii tulpini SARS COV 2, care, după cum se vede, are o contagiozitate deosebit de ridicată. Ca infecţionist, mi-aş dori ca în momentul începerii şcolii să avem o hartă cât se poate de reală în ceea ce priveşte testarea profesorilor, pe de o parte, iar pe de altă parte, o hartă a procesului de vaccinare în rândul acestora. Iar în ceea ce priveşte relaxarea şi măsurile de relaxare, acestea trebuie luate numai în paralel cu testarea şi vaccinarea. Misiunea este imposibilă dacă nu este dublata de strategie. Nimic nu se poate face de azi pe mâine, dar, dacă avem o strategie coerentă, fezabilă, pragmatică, care este aplicată şi urmărită în timp, vom reuşi. Nu vorbim de o testare în doar aceste două săptămâni, vorbim de o şcoală care noi toţi ne dorim să meargă, toţi ne dorim să organizăm examene în vară, ceea ce nu se poate fără testarea constantă şi vaccinarea toturor a celor care intră în aceste colective“, a adăugat Carmen Dorobăţ.

Crişan: Greu de estimat ce va fi după

Şi Radu Crişan, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie, este de părere că deschiderea şcolilor este o decizie sensibilă, şi că este greu de estimat ce se va întâmpla după.

„Toate aceste lucruri trebuie făcute ştiinţific şi foarte bine documentate. Cel mai indicat este ca un epidemiolog să-şi dea avizul. Deşi a trecut aproape un an de zile, nu putem fi foarte siguri pe ceea ce se întâmplă cu această pandemie. Vedeţi că a apărut şi o mutaţie nouă a virusului, care este mult mai contagioasă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii are un checklist care poate fi consultat de către autorităţi mai ales acum când se pregătesc să deschidă comunităţile mari şi să ia anumite măsuri de relaxare. Dacă reuşim să fim riguroşi, putem să luăm cele mai bune decizii, fie să deschidem, fie să nu deschidem. Acestea nu trebuie făcute în mod reactiv, ci proactiv“, a declarat Radu Crişan, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Încercare pe înaintare, cu speranţe de transformare

Nicolae GRECU

Încercare pe înaintare, cu speranţe de transformare

Chiar dacă şansele sunt minime, demersul oamenilor de rugby ieşeni demonstrează că sportul acesta se încăpăţânează să existe, să renască şi să reziste în dulcele târg.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (III)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (III)

Sunt relevate în continuare explicaţiile etimologice aberante date unor termeni importanţi în limba română, precum cneaz şi voievod, şi concluziile istorice inadecvate rezultate din respectivele etimologii.

O Iubire şi nouă fericiri

pr. Constantin STURZU

O Iubire şi nouă fericiri

Când m-am decis să urmez Filosofia, licean fiind, cineva m-a trimis să discut cu un venerabil profesor din acest domeniu. "Care este preocuparea sau tema centrală a Filosofiei?", m-a întrebat dumnealui, încă de la primele cuvinte. "Fericirea!", am răspuns eu spontan. Profesorul s-a uitat puţin dezamăgit la mine: "Nu. Ci disputa dintre materialism şi idealism". 

Urbanismul slăbiciunilor

arh. Ionel OANCEA

Urbanismul slăbiciunilor

Frumuseţea urbei noastre datorează mult colinelor. Din mulţimea lor, Boris Crăciun identifică pe cele şapte semnificative: Repedea, Cetăţuia, Miroslava, Breazu, Copou, Ciric şi Tătăraşi. Centrul e dominat de mănăstirea Golia şi Mitropolie, iar pe cele din jur se ridică mănăstirile Cetăţuia şi Miroslava. Şi constructorii acestor monumente au avut în preocupare riscurile fundării pe terenurile instabile. 

pulspulspuls

L-aţi uitat pe politicianul care venea la Primărie cu Buceagul Ceapeului? Iacătă-l la uşă!

L-aţi uitat pe politicianul care venea la Primărie cu Buceagul Ceapeului? Iacătă-l la uşă!

Pentru că ne-am jurat în barbă să ne ferim de politichie şi de politicieni măcar sâmbăta, pe uichend, aicea la rubricuţă, haideţi aşadar să părăsim olecuţă acest miraculos tărâm. 

Caricatura zilei

Conducere autonomă nivel 6

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.