Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Se pregăteşte Ungaria să cumpere terenuri în România?

GALERIE
teren
  • teren
- +

Un astfel de program ar fi discutat la nivelul executivului de la Budapesta, susţine un oficial maghiar. Ministerul ungar de Externe neagă informaţia.

Statul ungar pregăteşte un program prin care să cumpere terenuri agricole în Ardeal, iar pentru aplicarea lui aşteaptă normele de aplicare ale noii legi funciare române, a declarat Szabo Jozsef, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, pentru postul de radio Erdely FM. Proiectul Ungariei prevede că dacă "cineva doreşte să-şi vândă terenul, atunci poate încheia un contract cu statul maghiar în temeiul căruia vă primi o rentă viageră", iar terenul rămâne în proprietatea sa până la sfârşitul vieţii, scrie hotnews.ro. 
 

Maghiarii, încurajaţi astfel să rămână în România

 
Ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti a declarat că statul maghiar, prin programul de cumpărare a terenurilor agricole, doreşte să sprijine rămânerea maghiarilor din Transilvania pe pământul natal şi s-ar concentra mai ales pe regiunile unde maghiarii sunt în minoritate. Szabo Jozsef a explicat că "dacă cineva îmbătrâneşte, copiii săi au părăsit localitatea şi a rămas cu terenul pe care nu-l poate lucra, atunci are două posibilităţi. Prima, când vinde pe piaţa liberă şi îl oferă oricui, şi întrebarea este ce face acea persoană cu terenul. A doua posibilitate este cea în care oferă terenul unei fundaţii, unui program sau unui fond funciar, iar statul maghiar l-ar redistribui unor tineri care nu au posibilitatea să cumpere teren, dar ar dori să lucreze în agricultură şi să rămână în localităţile de baştină", relatează transindex.ro. Szabo a afirmat că statul maghiar încă nu a alocat un buget pentru programul de cumpărare de terenuri, deoarece demararea programului depinde de normele de aplicare a legii române. Potrivit ataşatului, după ce sistemul va fi funcţional, proprietarul trebuie doar să se prezinte la viitoarele birouri deschise pentru acest program, ai căror angajaţi vor evalua terenul la faţa locului şi vor face o ofertă. "Dacă această ofertă nu este acceptată, proprietarul merge pe piaţa liberă; dacă spune da, aşa cum am amintit, primeşte o rentă viageră şi până la moarte terenul rămâne pe numele său şi îl poate folosi", a adăugat acesta.
 

MAE ungar: "O idee, nu un program"

 
Întrebat dacă partea ungară s-a pregătit pentru un posibil război diplomatic, ca urmare a explodării acestei ştiri în presa română naţionalistă, Szabo Jozsef Andor a declarat că nu se aşteaptă la aşa ceva, deoarece principiile UE susţin în mod neechivoc libera circulaţie a capitalului şi libertatea de alegere a domiciliului şi a locului de muncă. "Dacă statul român este în stare să-şi apere terenurile agricole şi proprietarii care îl lucrează, foarte bine. Dar dacă nu este în stare să ofere ceva pentru acele terenuri, atunci piaţa este liberă, poate să vină oricine - nu neapărat un maghiar, poate fi un danez sau un francez - care doreşte să cumpere", a susţinut Szabo Jozsef Andor.
Interviul integral a fost publicat pe Szekelyhon.ro, unde diplomatul vorbeşte şi despre faptul că Ungaria a pregătit proiecte similare şi pentru fondul forestier şi de izvoare de apă minerală din România.
Pe de altă parte, Ministerul ungar al Afacerilor Externe a reacţionat luni şi a declarat că a fost "doar o idee", şi nu un program, şi că ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti nu a acordat un interviu pe această temă.
Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Exerne din Ungaria a negat ştirea şi pentru cotidianul Nepszabadsag, iar ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Zakonyi Botond, şi-a menţinut ideea că subordonatul sau nu ar fi dat un interviu. Cotidianul scrie că a încercat să îl contacteze şi pe Szabo Jozsef Andor, ataşatul pe agricultura al ambasadei Ungariei la Bucureşti, însă acesta a refuzat să facă declaraţii şi a rugat jurnaliştii să se adreseze ambasadorului. Însă jurnalistul Szucher Ervin, semnatarul interviului, a declarat că interviul este cât se poate de real şi a prezentat înregistrarea acestuia pe telefon pentru jurnaliştii Nepszabadsag. 
 

Legea cadru, retrimisă la Parlament

 
De la 1 ianuarie 2014, România este obligată să le permită persoanelor fizice străine care sunt rezidente în UE să achiziţioneze terenuri agricole în România. Având în vedere ridicarea acestor restricţii, Parlamentul a adoptat în decembrie 2013 o lege care reglementează vânzarea de teren agricol în extravilan către persoanele fizice, impunând anumite drepturi de preempţiune la cumpărare pentru statul român.
Preşedintele Traian Băsescu a cerut ieri Parlamentului reexaminarea acestei legi. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, titlul legii face referire la "unele măsuri de reglementare a vânzării - cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice". "În acelaşi timp, Art. 2 alin. (2) prevede că legea se aplică atât persoanelor fizice, cât şi «persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al UE». În consecinţă, consider că aceste prevederi contradictorii pot crea o confuzie cu privire la sfera de aplicare a prezentei legi", se arată în cererea de reexaminare. Preşedintele mai menţionează că articolul. 2 alineat (2) din lege stabileşte că "prevederile prezentei legi se aplică cetăţenilor români, respectiv cetăţenilor unui stat membru al UE" şi "persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al UE". "Această reglementare nu este clară, întrucât trebuie prevăzut expres dacă legea se aplică şi persoanelor juridice având naţionalitatea română sau numai persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al UE, altele decât cele române", se precizează în cerere. Potrivit sursei citate, "vânzarea terenurilor agricole extravilane care se află în patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului trebuie să se realizeze exclusiv printr-o procedură de licitaţie publică şi nu prin parcurgerea procedurii de vânzare-cumpărare reglementată de prezenta lege". Preşedintele mai arată că în articolul 4 din lege se reglementează dreptul de preempţiune în cazul înstrăinării, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan. "Printre persoanele titulare ale dreptului de preempţiune sunt menţionate şi persoanele care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii. În această situaţie, legea nu oferă criteriile prin care aceste persoane pot face dovada calităţii de agricultor", se arată în cerere.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri