Un astfel de program ar fi discutat la nivelul executivului de la Budapesta, susţine un oficial maghiar. Ministerul ungar de Externe neagă informaţia.
Statul ungar pregăteşte un program prin care să cumpere terenuri agricole în Ardeal, iar pentru aplicarea lui aşteaptă normele de aplicare ale noii legi funciare române, a declarat Szabo Jozsef, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, pentru postul de radio Erdely FM. Proiectul Ungariei prevede că dacă "cineva doreşte să-şi vândă terenul, atunci poate încheia un contract cu statul maghiar în temeiul căruia vă primi o rentă viageră", iar terenul rămâne în proprietatea sa până la sfârşitul vieţii, scrie hotnews.ro.
Maghiarii, încurajaţi astfel să rămână în România
Ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti a declarat că statul maghiar, prin programul de cumpărare a terenurilor agricole, doreşte să sprijine rămânerea maghiarilor din Transilvania pe pământul natal şi s-ar concentra mai ales pe regiunile unde maghiarii sunt în minoritate. Szabo Jozsef a explicat că "dacă cineva îmbătrâneşte, copiii săi au părăsit localitatea şi a rămas cu terenul pe care nu-l poate lucra, atunci are două posibilităţi. Prima, când vinde pe piaţa liberă şi îl oferă oricui, şi întrebarea este ce face acea persoană cu terenul. A doua posibilitate este cea în care oferă terenul unei fundaţii, unui program sau unui fond funciar, iar statul maghiar l-ar redistribui unor tineri care nu au posibilitatea să cumpere teren, dar ar dori să lucreze în agricultură şi să rămână în localităţile de baştină", relatează transindex.ro. Szabo a afirmat că statul maghiar încă nu a alocat un buget pentru programul de cumpărare de terenuri, deoarece demararea programului depinde de normele de aplicare a legii române. Potrivit ataşatului, după ce sistemul va fi funcţional, proprietarul trebuie doar să se prezinte la viitoarele birouri deschise pentru acest program, ai căror angajaţi vor evalua terenul la faţa locului şi vor face o ofertă. "Dacă această ofertă nu este acceptată, proprietarul merge pe piaţa liberă; dacă spune da, aşa cum am amintit, primeşte o rentă viageră şi până la moarte terenul rămâne pe numele său şi îl poate folosi", a adăugat acesta.
MAE ungar: "O idee, nu un program"
Întrebat dacă partea ungară s-a pregătit pentru un posibil război diplomatic, ca urmare a explodării acestei ştiri în presa română naţionalistă, Szabo Jozsef Andor a declarat că nu se aşteaptă la aşa ceva, deoarece principiile UE susţin în mod neechivoc libera circulaţie a capitalului şi libertatea de alegere a domiciliului şi a locului de muncă. "Dacă statul român este în stare să-şi apere terenurile agricole şi proprietarii care îl lucrează, foarte bine. Dar dacă nu este în stare să ofere ceva pentru acele terenuri, atunci piaţa este liberă, poate să vină oricine - nu neapărat un maghiar, poate fi un danez sau un francez - care doreşte să cumpere", a susţinut Szabo Jozsef Andor.
Interviul integral a fost publicat pe Szekelyhon.ro, unde diplomatul vorbeşte şi despre faptul că Ungaria a pregătit proiecte similare şi pentru fondul forestier şi de izvoare de apă minerală din România.
Pe de altă parte, Ministerul ungar al Afacerilor Externe a reacţionat luni şi a declarat că a fost "doar o idee", şi nu un program, şi că ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti nu a acordat un interviu pe această temă.
Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Exerne din Ungaria a negat ştirea şi pentru cotidianul Nepszabadsag, iar ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Zakonyi Botond, şi-a menţinut ideea că subordonatul sau nu ar fi dat un interviu. Cotidianul scrie că a încercat să îl contacteze şi pe Szabo Jozsef Andor, ataşatul pe agricultura al ambasadei Ungariei la Bucureşti, însă acesta a refuzat să facă declaraţii şi a rugat jurnaliştii să se adreseze ambasadorului. Însă jurnalistul Szucher Ervin, semnatarul interviului, a declarat că interviul este cât se poate de real şi a prezentat înregistrarea acestuia pe telefon pentru jurnaliştii Nepszabadsag.
Legea cadru, retrimisă la Parlament
De la 1 ianuarie 2014, România este obligată să le permită persoanelor fizice străine care sunt rezidente în UE să achiziţioneze terenuri agricole în România. Având în vedere ridicarea acestor restricţii, Parlamentul a adoptat în decembrie 2013 o lege care reglementează vânzarea de teren agricol în extravilan către persoanele fizice, impunând anumite drepturi de preempţiune la cumpărare pentru statul român.
Preşedintele Traian Băsescu a cerut ieri Parlamentului reexaminarea acestei legi. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, titlul legii face referire la "unele măsuri de reglementare a vânzării - cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice". "În acelaşi timp, Art. 2 alin. (2) prevede că legea se aplică atât persoanelor fizice, cât şi «persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al UE». În consecinţă, consider că aceste prevederi contradictorii pot crea o confuzie cu privire la sfera de aplicare a prezentei legi", se arată în cererea de reexaminare. Preşedintele mai menţionează că articolul. 2 alineat (2) din lege stabileşte că "prevederile prezentei legi se aplică cetăţenilor români, respectiv cetăţenilor unui stat membru al UE" şi "persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al UE". "Această reglementare nu este clară, întrucât trebuie prevăzut expres dacă legea se aplică şi persoanelor juridice având naţionalitatea română sau numai persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al UE, altele decât cele române", se precizează în cerere. Potrivit sursei citate, "vânzarea terenurilor agricole extravilane care se află în patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului trebuie să se realizeze exclusiv printr-o procedură de licitaţie publică şi nu prin parcurgerea procedurii de vânzare-cumpărare reglementată de prezenta lege". Preşedintele mai arată că în articolul 4 din lege se reglementează dreptul de preempţiune în cazul înstrăinării, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan. "Printre persoanele titulare ale dreptului de preempţiune sunt menţionate şi persoanele care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii. În această situaţie, legea nu oferă criteriile prin care aceste persoane pot face dovada calităţii de agricultor", se arată în cerere.