Se va împotmoli A7 lângă turbionul de la Pașcani? Proces extrem de important la Înalta Curte: un cămin de bătrâni este la mijloc

Capătul temporar al A7 de la Pașcani este pus sub semnul întrebării, iar finalizarea lui depinde acum nu de priceperea inginerilor, ci de argumentele aduse în fața judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar asta nu neapărat legat de parametrii tehnici ai construcției, ci de momentul în care va fi luată o decizie cu impact asupra pasajului Autostrăzii Moldovei peste Drumul European 28A, la ieșirea din Pașcani spre Gâștești-Moțca. În prezent, lucrările la autostradă „sar” peste acest segment, în așteptarea deciziei magistraților curții supreme.

Clădirea din spatele bisericii este Centrul rezidențial pentru persoane vârstnice pe lângă care A7 ar trece prea aproape

Teritoriu protejat, dar ignorat

Anul trecut, fundația care a construit, a pus în funcțiune și administrează în zona menționată un cămin pentru persoane vârstnice a contestat hotărârea de guvern privind exproprierile pe tronsonul autostrăzii între Bacău și Pașcani. Cu trei luni în urmă, Curtea de Apel Iași a admis în parte acțiunea, dispunând includerea în lista celor peste 1400 de despăgubiți (în bună parte, imobile aparținând administrațiilor locale) exproprierea clădirii centrului rezidențial. Inițial, anexa HG 1372/2022 menționa doar o parte (cca. 1450 mp) din terenul din jurul clădirii.

Șantierul Autostrăzii Moldovei s-a „întrerupt” în Pașcani, la trecerea peste DN 28A

Fundația „Sfinții Împărați Constantin și Elena – Lumina și Speranța Creștinilor” solicitase inclusiv mutarea amplasamentului pasajului, exproprierea totală fiind o cerere formulată în subsidiar. Reclamanta a subliniat în cererea de chemare în judecată că terenul pe care se află centrul rezidențial reprezintă teritoriu protejat. Nicio autoritate nu s-ar fi sesizat cu privire la faptul că pe amplasamentul propus a fi expropriat se află un cămin pentru persoane vârstnice care este supus, conform legii, respectării unor cerinţe speciale cât priveşte condiţiile de sănătate şi mediu, se menționează în motivarea acțiunii.

La umbra pasajului

În plus, pasajul care ar urma să fie construit lângă căminul de bătrâni ar putea să provoace umbrire totală, pe lângă zgomot, vibrații și prezența poluanților chimici. Invocând lipsa unui studiu de însorire, dar și a unei dezbateri publice, fundația a cerut de asemenea anularea autorizației de construire emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pe 13 aprilie 2023, dar și declararea acordului de mediu emis în aprilie 2022 ca fiind nelegal.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri, a menționat soluții tehnice precum amplasarea de panouri fonoabsorbante, dar și faptul că acordul de mediu s-a aflat în consultare publică pe pagina agenției naționale de specialitate și pe site-ul CNAIR.

Dincolo de probele depuse de instituțiile reclamate (guvern, ministerul de resort, CNAIR, Agenția Națională de Mediu), instanța a cerut să-i fie puse la dispoziție și documentația pentru cele trei variante de traseu propuse în studiul de fezabilitate pentru zona respectivă, în final nefiind de acord cu mutarea amplasamentului.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

O soluție care a nemulțumit pe toată lumea

Magistrații au remarcat că propunerile Direcției de Sănătate Publică Iași privind zona căminul de bătrâni de la Pașcani au fost ignorate.

„Curtea nu poate decât să confirme cele susţinute în cererile iniţiale adresate de către reclamantă şi anume faptul că nu a fost analizat de o manieră aprofundată efectul proiectului asupra comunităţilor de oameni”, se arată în motivarea deciziei Curții de Apel din iunie. „Documentaţia aferentă Acordului de mediu nu identifică (deşi trebuia şi putea) efectele proiectului propus asupra populaţiei rezidente în Căminul de bătrâni care, la momentul întocmirii documentaţiei funcţiona legal în baza autorizaţiilor aferente”, subliniază documentul.

În consecință, Curtea de Apel Iași a admis în contradictoriu cu Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate excepţia de nelegalitate a Acordului de mediu nr. 2/04.04.2022 emis pentru segmentul de autostradă Bacău-Pașcani. Totodată, magistrații ieșeni au impus exproprierea clădirii unde funcționează acum centrul rezidențial. Construită pe patru niveluri, clădirea are o suprafață la sol de 1015 mp, iar pereții dinspre viitoarea autostradă sunt situați la cca. 25 m de banda I.

De remarcat că toate părțile din proces au formulat recurs la decizia Curții, dosarul fiind constituit deja la Înalta Curte de Casație și Justiție. Până acum nu a fost fixat un termen de judecată.

Optimism la asociațiile pro-autostradă

Primul verdict în dosarul A7-Căminul de bătrâni de la Pașcani nu afectează mersul șantierului pe lotul 3, ajuns acum la un stadiu de realizare trecut de 30 la sută. Activiștii ieșeni pro-autostradă cu care am discutat au salutat faptul că acordul de mediu nu a fost suspendat sau anulat, deși a fost declarat „nelegal”. Acordul este unul cuprinzător, pentru tot traseul A7 de la Bacău la Pașcani (77 km). Suspendarea până la o eventuală actualizare ar include toate riscurile financiare aferente, ne-a explicat Adrian Covăsnianu, de la asociația „Moldova Vrea Autostradă”.

La rândul lui, Irinel Bucur, președintele asociației „Hai că se poate”, ne-a spus că existau și variante mai rele, mergând până la refacerea acordului. Instanța a ales una suportabilă, a adăugat el referindu-se la hotărârea care admite că decizia finală privind amplasamentul a fost viciată de nelegalitatea Acordului de mediu, dar care optează pentru o expropriere suplimentară în locul opririi șantierului.

Momentan, A7 are capăt de linie la Pașcani

Contractul de lucrări pe lotul de autostradă Mircești-Iași (28 km) a fost încheiat pe 13 martie 2023 cu asocierea SA&PE Construct-Spedition UMB-Tehnostrade, pentru 1,76 miliarde de lei. Aceeași asociere lucrează și pe celelalte două loturi de pe A7 până la Bacău și și-a adjudecat și următoarele două spre nord, până la Suceava. Însă contractele pentru acestea din urmă nu au fost încheiate, în așteptarea deciziei Comisiei Europene privind includerea lor, alături de sectorul ieșean al A8, în mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).

Publicitate și alte recomandări video