Viitorul producției agroalimentare a fost subiect de dezbatere la Iași, în cadrul  unei conferințe internaționale organizată de Consulatul și Ambasada Regatului Țărilor de Jos, în colaborare cu Universitatea de Științele Vieții (USV) „Ion Ionescu de la Brad” Iași. Evenimentul a avut loc marți, 29 aprilie, și a reunit studenți, antreprenori cu afaceri listate la bursă, precum și experți români și olandezi din domeniu.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Moderată de Teofil Dascălu, CEO și fondator al Frizon Group, dezbaterea s-a axat pe impactul schimbărilor climatice și pe identificarea soluțiilor smart care pot remodela agricultura. Concluziile discuțiilor au scos în prim-plan nu doar potențialul imens al agriculturii românești, ci și provocările complexe cu care fermierii se confruntă. Însă, indiferent care ar fi acestea, Sophie Neve, consultant agricol al Ambasadei Țărilor de Jos în România, a dat asigurări că soluții există. Aceasta a subliniat importanța asocierii în agricultură, un model care a prins rădăcini în Olanda cu mai mulți ani în urmă, și a apreciat că o bază solidă pentru dezvoltarea și adaptarea la noile provocări climatice este, înainte de toate, cooperarea.

Prezent la dezbatere a fost și Peter De Boer, director de strategie și membru al Consiliului de Administrație al DN Agrar, o companie listată la bursă, cu sediul social în Alba Iulia, dar cu acționariat olandez, a cărei cifră de afaceri a depășit, în 2023, 10,5 milioane de lei. Peter a vorbit despre sistemul „no-till” ca un exemplu de tehnologie eficientă, lăudând calitatea solului din Transilvania, unde grupul DN Agrar, deține una dintre cele mai mari ferme zootehnice integrate din România, cu producție de lapte de vacă și producție de legume.

Fermierii au nevoie de sprijin decizional bazat pe date

Un alt participant la dezbatere a fost și Dan Grigore, coordonator al Think Tank Agrinnovator și reprezentant al Clubului Fermierilor Români. La rândul său, acesta a pus accent pe provocările schimbărilor climatice și necesitatea unui sprijin decizional bazat pe date. Dan Grigore consideră că fermierii trebuie să implementeze soluții digitale pentru a controla și optimiza activitățile agricole.

„Deci, primul pas în fiecare fermă pentru a putea face față schimbărilor climatice și provocărilor ar trebui să fie despre buna gestionare a datelor fermei. Pentru asta, fermierii trebui să implementeze soluții digitale, trebuie să înțeleagă cum funcționează pentru a avea control operațional și suport decizional. Digitalizarea reprezintă doar o piesă de puzzle, pentru că noi trebuie să înțelegem mai întâi problemele fermei, iar după asta ar trebui să construim strategia fermei. Pentru asta ar trebui să ne concentrăm pe agricultura regenerativă, pe economia circulară”, este de părere Dan Grigore, coordonator Think Tank Agrinnovator, un grup de lucru lansat în 2022, dedicat promovării și dezvoltării agriculturii de mâine.

• Citește și: „Avem cei mai mulți fermieri din UE: peste 23% din populația activă”. USV Iași, gazdă a unui eveniment internațional despre provocări climatice și soluții agroalimentare

Pe aceeași direcție a mizat și Marius Velea, director general al Holland Farming România, omul de afaceri fiind de acord cu faptul că tehnologia este o investiție necesară într-o fermă. În acest context, Marius Velea  a atras atenția asupra avansului tehnologic, de la utilizarea dronelor în agricultură la tehnici de fertilizare adaptate schimbărilor climatice pe care în urmă cu câțiva ani le considera science fiction.

Digitalizarea și fertilizarea de precizie

„Acum trei, patru ani, când am văzut o dronă zburând peste un câmp agricol, am zis că asta este imposibil, este SF. Și, în anii următori, am văzut că rezultatele acestor echipamente sunt mai mult decât esențiale. Nu construim drone, dar văd că tehnologia avansează rapid, într-o direcție în care n-am crezut acum patru, cinci ani în urmă. La fel și cu fertilizatorii – din păcate, din cauza schimbărilor climatice, tehnologia trebuie să fie mult mai precisă. Nu putem merge pe strategia de acum 20 de ani. Acum, noi trebuie să folosim o fertilizare de precizie și să o adaptăm pentru toate fazele de vegetație. Asta înseamnă implicit o analiză a solului, apei și plantei”, a spus  Marius Velea, director general Holland Farming Romania, o companie fondată în 1997, specializată în importul și distribuția de produse agricole.

Însă, fertilizarea de precizie înseamnă și costuri în plus, după cum atrage atenția antreprenorul.

„Știm că odată cu schimbările climatice trebuie să ne confruntăm cu căldura excesivă și trebuie să ajutăm plantele, să le protejăm. Și pentru asta trebuie să folosim nutriția precisă. De exemplu, potasiul este principalul element și cel mai important pentru rezistența plantei la căldură, dar și pentru îngheț (…) Magneziul este componenta centrală a clorofilei și trebuie să urmărim și acest aspect. Deci, fertilizarea trebuie să fie mai precisă, dar din păcate asta înseamnă și costuri mai mari”, a mai adăugat administratorul Holland Farming, o companie cu sediul social în București.

Concluzii, la final

Într-un final, toți participanții la dezbatere au fost de acord cu faptul că România are un potențial uriaș de dezvoltare, însă pentru a-l valorifica este nevoie de implementarea unor strategii moderne și sustenabile. De altfel, aceasta a fost și o primă concluzie a dezbaterii privind viitorul producției agroalimentare. Comparativ cu Olanda, României încă îi lipsește know-how-ul, pentru a face față schimbărilor climatice. Însă, la fel de importante în opinia fermierilor sunt educația și consultanța specializată în agricultură, „nutrienți” importanți  pentru dezvoltarea agriculturii regenerative și economiei circulare, direcții prioritare pentru viitor.

Publicitate și alte recomandări video