Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Secretul averilor de nababi ale ţiganilor cu palate

GALERIE
Perchezitii tigani Ciurea (3)
  • Perchezitii tigani Ciurea (3)
- +

Trecând pe lângă imensele palate ţigăneşti de la Zanea, sau văzând adesea cum coboară puradeii din "gipane" Mercedes sau BMW la mall, nu de puţine ori stai şi te întrebi de unde au aceşti rromi atâţia bani? Cu atât mai mult cu cât vorbim de ţigani despre care se ştie că nu sunt din cei care dezvoltă reţele de infracţionalitate precum furt sau prostituţie în Occident.

Secretul, unul ameţitor, de ordinul milioanelor de euro, este în cu totul în altă parte. Reporterii "Ziarului de Iaşi" au urmărit zeci de dosare disparate şi au pus cap la cap informaţii aparent fără legătură între ele, în cadrul unei anchete jurnalistice care a durat câteva luni, şi vă prezintă astăzi în premieră filierele incredibile de evaziune naţională în care vom găsi secretul palatelor şi maşinilor de lux ale foştilor ţigani căldărari din Iaşi. Nu este o selecţie pe criterii rasiale, ci o analiză a unei reţele de firme care operarează după scheme similare, multe descoperite de Fisc şi de procurori. Este uluitoarea şi revoltătoarea evoluţie a unor oameni care până în urmă cu 20-30 de ani mergeau cu coviltirele prin toată ţara, ca să vândă cinstit cazane şi ceaune, iar acum se lăfăie sfidător în palate cu 4-5 nivele şi zeci de turnuleţe, şi cu parcare de "gipuri" la poartă. Un lucru trebuie să fie clar din start: acolo sunt banii dumneavoastră!


Comunităţile de ţigani din judeţul Iaşi sunt formate aproape exclusiv din persoane care au numele de familie Stănescu, astfel că e nevoie de verificarea CNP-ului pentru a-i depista. Ei se cunosc după porecle, însă acestea nu sunt trecute la Registrul Comerţului pentru a vedea cine şi cu cât a prejudiciat bugetul de stat prin evaziune. Membrii evazionişti ai „clanului Stănescu” din judeţul Iaşi au produs în bugetul de stat o „gaură” de peste 100 de milioane de euro până acum. Este o sumă pe care Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice nu o mai ia în calcul când face planul de încasări pentru că nu are posibilitatea să o mai recupereze. Dar, în acelaşi timp, este o sumă care ar transforma în realitate multe din planurile administraţiei locale cu mare uşurinţă. Ar moderniza transportul public aproape în totalitate, parcul auto putând fi înnoit atât cu tramvaie, cât şi cu autobuze şi microbuze. Sau ar definitiva planul Consiliului Judeţean de a construi un terminal cargo şi centrul intermodal, atât de necesar dezvoltării economiei locale. Sau ar putea fi construite locuinţe pentru miile de ieşeni care stau în chirie şi aşteaptă de ani de zile pe listele Primăriei Iaşi. Şi exemplele pot continua!

Sute de procese pe rol

Aproximativ 80% din firmele cu sediul social în Zanea (n.r.  – cătun din satul Lunca Cetăţuii, comuna Ciurea, ocupat de etnici romi), Grajduri sau Hârlău, cele mai mari comunităţi de ţigani din judeţ, şi care au asociaţi şi/sau administratori persoane cu numele „Stănescu” sunt inactive fiscal. Restul firmelor, 65 la număr, sunt active şi datorează sume mici la bugetul de stat, ceea ce poate fi un semn că administratorii lor desfăşoară activitate economică în mod real. În unele cazuri, romii au dezvoltat adevărate reţele evazioniste, cu zeci de firme din toată ţara, prejudiciile aduse statului fiind de zeci de milioane de euro. Metodele de evaziune sunt de puţine tipuri, dar de fiecare dată au acelaşi rezultat: "ţeapă" trasă bugetului de stat. În fiecare din localităţile amintite s-au dezvoltat nişte „paradisuri fiscale locale” în care fiecare derulează activităţi comerciale după bunul plac. Însă, cea mai întâlnită şi cea mai gravă formă de evaziune fiscală este cea realizată prin documente contabile eliberate pentru tranzacţii fictive, care „au menirea de a acoperi o gaură în contabilitatea unei firme «curate», să-i zicem, care nu poate justifica folosirea unor sume”, cum explică un inspector fiscal care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Cursul unei astfel de activităţi este unul simplu, în cele din urmă, după ce Fiscul controlează o astfel de firmă şi stabileşte prejudiciul, poate lua două măsuri, una pe latură civilă, şi una pe latură penală.

„Noi înaintăm plângere penală la Parchet, cerem insolvenţa firmei, depinde de la caz la caz. De obicei, aceste firme nu au angajaţi şi nu au proprietăţi imobiliare în patrimoniu, astfel că se ajunge la faliment şi la atragerea răspunderii personale a administratorului, dar banii nu au de unde să fie recuperaţi”, a completat inspectorul. Majoritatea tranzacţiilor fictive depistate de inspectorii fiscali au avut loc între anii 2009 – 2010, însă au fost depistate la câţiva ani distanţă şi acum există sute de procese pe rol. Toate aceste firme sunt inactive şi prezintă risc fiscal pentru că nu depun bilanţuri şi pot fi depistate doar când se fac controale încrucişate. Cu alte cuvinte, aceste firme fac tranzacţii şi cu firme care au activitate şi, în momentul tranzacţiilor, depun declaraţii la Fisc şi figurează ambele părţi din relaţia comercială.

Cum să acoperi o şpagă

„Cea mai întâlnită formă de evaziune se prezintă sub forma unui lanţ de firme care schimbă facturi între ele. Ecuaţia este simplă şi, chiar dacă e greu de demonstrat, de multe ori firme care au proiecte europene sau finanţate din bani publici apelează la astfel de «firme fantomă» pentru a-şi acoperi şpaga dată pentru câştigarea contractului. De exemplu, «firma Y» din Iaşi, care a câştigat un contract public, apelează la «firma X» din Ciurea pentru că are nevoie de facturi de două milioane de lei. Această societate eliberează facturi de această sumă spunând că a vândut cărămizi, fier sau alte materiale, iar «firma Y» cumpără de pe piaţa nefiscalizată produse sau «umflă lucrarea», asta ar fi şi explicaţia pentru actele adiţionale la diferite lucrări publice. «Firmei X» din Ciurea îi revine un procent din valoarea facturilor, se ajunge şi la 5%, de aici au romii banii”, ne-a detaliat inspectorul. Pentru că nu are active imobiliare şi nici bunurile pe care pretinde că le-a vândut, această „firmă X” nu va avea de unde să plătească la buget TVA sau impozit pe profitul obţinut în contabilitate. „Probabil 1% din prejudiciu ar putea fi acoperit de activele acestor firme. Foarte puţin trec ceva pe firmă. Problema este că sumele datorate sunt aferente unor tranzacţii cu materiale fictive de cele mai multe ori. Practic, sumele acelea nu s-au plătit, au ajutat doar pentru a obţine «veridicitatea» bilanţurilor contabile. Mai sunt şi cazuri în care se eliberează facturi foarte mari şi apoi primim cereri de rambursare a TVA, dar de obicei se verifică istoricul firmei şi sunt depistate mai repede aceste cazuri”, a spus inspectorul. Un astfel de exemplu, chiar dacă nu de la vârf, este al societăţii Any Continental din Grajduri, unde asociat şi administrator unic este Anişoara Stănescu de 21 de ani.

Fiscul i-a făcut plângere penală pentru un prejudiciu de circa 120.000 euro, sumă ce provine din tranzacţii fictive pentru care trebuia plătită această sumă cu titlu de TVA şi impozit pe profit. Inspectorii au analizat tranzacţiile şi au descoperit că „schimbul de facturi” s-a făcut atât cu firme „curate”, cât şi cu firme ale unor Stăneşti, care acum sunt inactive. Când au derulat inspecţia, inspectorii au descoperit că Any Continental ar fi vândut piese de schimb, dar şi alte tipuri de mărfuri. Totuşi, nu s-a găsit niciun document din care să reiasă provenienţa iniţială a acelor piese şi, ulterior, nici documente referitoare la transportul acestora către parteneri. De asemenea, Any Continental nu avea angajaţi şi spaţii de depozitare pentru produse. Dintre firmele care „au cumpărat” bunuri de la Any Continental se numără  societăţi din Iaşi (Stefarom), Giurgiu, Neamţ, Alba sau Bacău, toate active din punct de vedere fiscal. Totodată, Any Continental ar fi achiziţionat, la rându-i, bunuri de la societăţi, de asemenea, susceptibile de evaziune fiscală: Seregemet (Grajduri, asociaţi Neculai, Istrate şi Fraga Stănescu, prejudiciu de 13,8 milioane lei la buget), Cozmi Bianca (Grajduri, asociaţi Fraga Stănescu şi Iulian Cotruţă, prejudiciu de 19,7 milioane lei), Expres Eurodalgip şi Rinoval Grup (tot din Grajduri) sau Met Invest Gold (Braşov).

Nimeni nu vrea să cumpere un palat ţigănesc

Pe latură penală, Fiscul a trimis procurorilor 21 de sesizări penale pentru evaziune pentru firmele Stăneştilor, prejudiciul estimat fiind de peste 23 milioane de euro, una din ele fiind Any Contintental. „Una din problemele majore peste care dăm când avem de a face cu astfel de firme este că nu au active, dar nu pe firmă, nici măcar pe rolul agricol de la primărie. Situaţia s-a schimbat într-o oarecare măsură din 2012, odată cu apariţia confiscării extinse, când în timpul percheziţiilor găseam maşini şi imobile la acea adresă pe care respectivele persoane nu le puteau justifica. Din maşinile scumpe s-au recuperat bani în timp. Noi indisponibilizam şi imobilele, dar n-am întâlnit un caz în care cineva să vrea să achiziţioneze vreun palat, sunt foarte greu de executat”, a precizat Carmina Pascal, procuror şef al Parchetului de pe lângă Tribunal Iaşi. Aceasta a mai precizat că nu a cunoscut cazuri de achitare sau de neîncepere a urmăririi penale în astfel de cazuri, deoarece „aceste fapte de evaziune fiscală sunt foarte clare”. „Condamnarea are două laturi, pe latură civilă inculpatul trebuie să restituie banii, pe latură penală primeşte închisoare, dar de obicei e foarte greu să fie recuperate datoriile. O parte cu adevărat bună a legislaţiei este că, după condamnare, Oficiul Naţional pentru Registrul Comerţului este notificat şi persoana respectivă nu mai poate recidiva, ea nemaiavând dreptul de a deţine firme. Cu alte cuvinte, în final, administratorul răspunde cu închisoarea pentru prejudiciul creat”, a completat Carmina Pascal.

"Metoda" Grajduri

Cele mai multe societăţi comerciale care au ca asociaţi şi/sau administratori persoane cu numele Stănescu se găsesc în comuna Grajduri, în cartierul de romi. Din cele 127 de societăţi, 111 nu mai sunt active şi datorează la bugetul de stat peste 293 milioane lei. Celelalte 16 societăţi, active potrivit AJFP Iaşi, au datorii la bugetul de stat de circa 20 milioane lei, însă din informaţiile „Ziarul de Iaşi”, una din aceste firme, Oil Tranzing Metal, are de restituit la stat peste 15,8 milioane lei. În Grajduri s-a petrecut un fenomen diferit de prejudiciere a bugetului de stat comparativ cu celelalte două „paradisuri fiscale”, Ciurea şi Zanea. Aici, primele cinci firme după cuantumul datoriilor la buget provin din alte judeţe şi au fost „cumpărate” de ţigani din Grajduri prin aceeaşi metodă. Spre exemplu, firma cu cele mai mari datorii este Aurovox Impex Grup, societate pentru care la mai puţin de 9 luni de la intrarea în insolvenţă s-a dispus deja radierea şi închiderea procedurii, după ce în patrimoniu nu exista niciun bun valorificabil. Singurul creditor înscris la masa credală a fost Fiscul ieşean care a solicitat o sumă de peste 83,6 milioane lei, care însă nu va fi recuperată niciodată.

Firma Aurovox a ajuns în Grajduri pe 23 august 2010 ca o nouă „interfaţă” a societăţii Bio Metalica înfiinţată pe 9 iunie 2010, în Suceava, de Ghiocel Munteanu. Pe 10 august, Ghiocel o cooptează în firmă pe Racovina Stănescu, în vârstă de 19 ani la acea vreme, pentru ca la două săptămâni distanţă Racovina să devină unic asociat şi să mute societatea în Grajduri. După acest prim an de activitate a fost şi depus singurul bilanţ contabil la Fisc, la o cifră de afaceri de 12,8 milioane lei obţinându-se pierderi de 40.000 lei fără niciun angajat. Toate tranzacţiile efectuate ulterior nu au mai ajuns la Fisc până în 2014, când o inspecţie fiscală a scos la iveală sumele imense care trebuiau virate la buget şi s-a ajuns la insolvenţă. Firma dispare, datoriile rămân! Pentru Stănescu Racovina s-a cerut angajarea răspunderii personale pentru cele 19 milioane de euro, însă abia pe 3 martie anul viitor judecătorii se vor pronunţa dacă este sau nu responsabilă. Aceeaşi metodă de a aduce din alte judeţe firme cu datorii care ulterior să fie umflate cu sume a fost urmată şi de acţionarii celorlalte firme cu obligaţii uriaşe neachitate la bugetul de stat: Aurel Gheorghe Stănescu din Grajduri a preluat pe 15 martie 2011 firma Salmet de la Ciprian Stănescu din Dumbrăveni, Suceava, iar în prezent datorează bugetului de stat 28,5 milioane lei fără să deţină bunuri sau angajaţi. Dragoş Stănescu a preluat pe 25 octombrie 2011 societatea Stacypmar de la Florin Stănescu din Salcea, Suceava, şi acum datorează 22,6 milioane lei la stat. Exemplele pot continua! Pentru a se vedea nivelul de evaziune din Grajduri, primele zece companii după cuantumul datoriilor au toate obligaţii de peste 11 milioane lei la bugetul de stat.

„Strada Ghioceilor” datorează 30 milioane de euro la buget

Comuna Ciurea, mai precis cătunul Zanea, este al doilea loc în care „Stăneştii antreprenori” joacă pe degete bugetul de stat. Este vorba, de fapt, despre singura stradă de-a lungul căreia se dezvoltă cătunul, strada Ghioceilor, pe care se găsesc sediile celor mai multe societăţi inactive. Din cele 117 firme înregistrate în Lunca Cetăţuii de Stăneşti, 44 sunt încă active şi au datorii mai mici de sub un milion lei împreună, în timp ce restul de 73 de firme sunt inactive fiscal şi datorează la bugetul de stat peste 135 milioane lei. Cu cea mai mare sumă figurează în evidenţele Fiscului societatea Construct Arizona, deţinută de Ferman Stănescu, respectiv pentru 16,6 milioane lei. Din momentul înfiinţării, firma ieşeană nu a depus niciodată bilanţ contabil şi nu a declarat angajaţi sau că ar deţine active în patrimoniu. Cu toate acestea, a efectuat tranzacţii din care a rezultat o valoare a TVA de circa cinci milioane lei, la care s-au calculat penalităţi de circa 2,5 milioane lei. Firmei lui Ferman Stănescu îi urmează îndeaproape societatea Elvis Petrol unde figurează ca asociată Diemanta Stănescu, un „contribuabil” mai responsabil la prima vedere, dar care a creat pagube la fel de mari: 16 milioane lei la bugetul de stat fără angajaţi, dar cu bilanţuri contabile depuse în perioada 2011-2013, în ultimul an având o cifră de afaceri de 6,8 milioane lei şi un profit de circa 5.000 lei. „Bronzul” îi revine societăţii Primsidero, unde ca asociat figurează Ferma Stănescu, cu datorii la buget de 13,8 milioane lei, urmată de Euro Flor Construct Fin a lui Ioniţă Stănescu, datoriile acestei societăţi „sărind” de 13,2 milioane lei. Marian şi Brânduşa Stănescu au dat un tun de zile mari bugetului de stat cu soceitatea Mar Cim Forest, peste 11,2 milioane lei, restul firmelor evazioniste din Ciurea având datorii sub nouă milioane lei.


La Hârlău, „Stăneştii” nu sunt atât de implicaţi în afaceri precum fraţii din Zona Metropolitană a Iaşului. Din cele 63 de firme, majoritatea înregistrate pe strada Păstorel Teodoreanu, doar 5 mai sunt active şi datorează la bugetul de stat mai puţin de 4.000 lei. Celelalte 58, inactive fiind, au datorii totale la buget de 27 de milioane lei, capul de afiş ţinându-l societatea Inter Halofin, unde Nadia Stănescu de 25 de ani a reuşit să prejudicieze bugetul de stat cu peste 10 milioane lei. O urmează în „top” Nicuşor Stănescu de la Traian Intercom cu datorii de 5,6 milioane lei, Ionel Stănescu de la Mondo Stil Construct cu datorii de 4,45 milioane lei sau Anca Stănescu de la Gecoled Metal cu o sumă de circa trei milioane lei.



 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri