Deși sectorul construcțiilor a fost deosebit de dinamic în ultimul an datorită lucrărilor inginerești de la infrastructura de transport, care au accelerat pe baza fondurilor europene și naționale, activitatea în celelalte subsectoare s-a prăbușit pur și simplu. De exemplu, construcțiile rezidențiale sunt într-un declin constant în ultimele 14 luni. Iar tendința descrescătoare va continua, numărul de autorizații de construire scăzând și în primele două luni din an (-5,7%) comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Mai puține autorizații, mai puține construcții de clădiri rezidențiale în viitor: la nivel național, în primele două ale anului s-au acordat doar 4.385 de autorizații de construire.

Citește aici ediția integrală Ziarul De Business nr.2

Scădere de aproape 47%

Ianuarie este o lună în care de regulă volumul lucrărilor de construcții se contractă, însă în prima lună din acest an, scăderea la clădirile rezidențiale a fost aproape la jumătate față de lună anterioară -47%.Motivele care stau la baza cererii scăzute de locuințe noi, constau în majorarea puternică a dobânzilor bancare, și scumpirea materialelor de construcții după criza energetică de după invadarea Ucrainei de către trupele rusești.

Dacă după vârful atins în vara anului 2022, prețurile materialelor au dat semne de scădere pe fondul ieftinirii energiei, începutul anului 2024 a reprezentat un impuls puternic, prețurile crescând cu peste 31% față de anul de referință 2021. Scăderi se observă și la clădirile nerezidențiale, deși pe o tendință mai atenuată: în februarie 2024, la o scădere a numărului de autorizații de doar 0,6% față de aceeași perioadă de anul trecut, suprafața utilă totală a clădirilor s-a redus cu peste 20%, comparativ cu februarie 2023.

BNR vrea studii aprofundate despre evoluțiile din domeniul construcțiilor

Situația din sectorul construcțiilor poate fi considerată un indicator important al stării economice generale a țării, iar Banca Națională a României este interesată de elaborarea unor studii și analize economice aprofundate despre evoluțiile din acest domeniu, a afirmat, miercuri, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. „Domeniul construcțiilor, în ansamblul său, reprezintă acum în România o componentă majoră a creșterii economice. De aceea, situația din acest sector poate fi considerată un indicator important al stării economice generale a țării. Deschidem astăzi o platformă de dialog cu reprezentanții acestui sistem. Suntem interesați de elaborarea unor studii și analize economice aprofundate despre evoluțiile din acest domeniu. Parteneriatul pe care l-am încheiat cu Patronatul Proiectanților în Construcții poate fi integrat, de altfel, în programe deja consacrate ale BNR, dedicate mediului de afaceri, precum EconomicHub, care a debutat în 2019. Pe aceeași linie se înscrie și inițiativa băncii centrale de a contribui la creșterea educației antreprenoriale la nivel național, prin demararea în anul 2023 a proiectului Antreprenoriat de TOP alături de Asociația Română a Băncilor, Asociația Societăților Financiare din România, Asociația Română de Fintech, Bursa de Valori București, Institutul Bancar Român, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Camera de Comerț și Industrie și reprezentanți ai mediului academic“, a spus Mugur Isărescu, la conferința cu tema „Dezvoltarea – de la planificare la stabilitate și durabilitate“, organizată de Banca Națională a României și Patronatul Proiectanților în Construcții. El a menționat că astfel de colaborări sunt ceva obișnuit pentru Banca Națională, o instituție care și-a asumat deschis un rol important în dezbaterea economică.

„S-a transformat dintr-un cartier oriental al târgoveților“

„Încurajăm dezbaterile, schimbul de idei. Credem că prin dialog putem progresa. Avem un bun exemplu despre ce înseamnă clădirile solide, bine proiectate și realizate, chiar aici. Ne aflăm în Palatele Băncii Naționale, clădiri emblematice ale Bucureștiului și României încă de la construirea lor, simboluri ale durabilității și stabilității. Tot ceea ce numim astăzi centrul vechi al Bucureștiului s-a transformat dintr-un cartier oriental al târgoveților într-un vibrant centru financiar-bancar. În perioada interbelică erau aici 144 de bănci și 14 societăți de asigurare. Ele au funcționat în patrulaterul cuprins între cheiul Dâmboviței, Calea Victoriei, bulevardul Elisabeta și bulevardul Colței, acum bulevardul I. C. Brătianu. Un adevărat reper de arhitectură, dar și de soliditate, responsabilitate și chiar bunăstare“, a mai spus Mugur Isărescu.

Publicitate și alte recomandări video