Șeful șpăgar de la IML Iași, condamnat definitiv după numeroase mite de mii de euro de la șoferi prinși beți. A cerut o pedeapsă blândă pentru că e dependent de „păcănele”
Administratorul șpăgar de la Institutul de Medicină Legală va rămâne cu pedeapsa stabilită de prima instanță. În apel, a încercat să-i impresioneze pe judecători, invocând faptul că dependența de jocuri de noroc, care îl determinase să facă trafic de influență, este o boală. „Și de ce nu ai făcut nimic pentru a o trata?”, a fost replica magistraților.
Eugen Chebac a fost acuzat că, în perioada martie 2023 – iulie 2024, a abordat mai multe persoane care se prezentaseră cu diverse probleme la IML, asigurându-le că poate interveni în favoarea lor, contra cost. Unui șofer căruia i se stabilise alcoolemia de 2,14‰, Chebac i-a cerut 3.000 de euro pentru urgentarea unui calcul retroactiv favorabil. De la altul, a primit 2.900 de euro, pentru a „aranja” un calcul al alcoolemiei care să-i asigure returnarea permisului de conducere. De la tatăl unui tânăr prins drogat la volan, Chebac a primit 5.000 de euro pentru ca analizele să-l scoată „curat”. Un alt șofer băut i-a plătit 4.000 de euro tot pentru un calcul retroactiv al alcoolemiei, iar de la victima unei agresiuni, Chebac a primit 500 de euro pentru ca certificatul medico-legal să indice un număr mai mare de zile de îngrijiri medicale decât cel stabilit inițial.
Chebac a fost condamnat de Tribunal la 2 ani și 8 luni de închisoare, cu suspendare, față de un minim de 1 an și 4 luni. El a contestat sentința, cerând reducerea pedepsei, invocând faptul că își recunoscuse fapta, că era absolvent de studii superioare, bine integrat social și, nu în ultimul rând, bolnav. El a arătat că dependența de jocurile de noroc reprezintă o tulburare psihică. O persoană suferind de această boală nu se putea controla, ci continua să joace, indiferent de consecințe.
„Curtea reține că faptele s-au desfășurat pe o perioadă îndelungată de timp”
Argumentele lui Chebac au fost respinse de magistrații Curții de Apel. O bună parte a lor fusese deja luată în calcul de instanța inferioară.
„Lipsa antecedentelor penale, inserarea în viaţa socială, conduita familială corectă și un nivel adecvat de pregătire nu constituie elemente utile individualizării judiciare «in favorem», ci aspecte de normalitate, fără legătură cu gravitatea infracţiunii cercetate”, au arătat judecătorii.
Faptul că Chebac își invoca afecțiunea psihică ca argument era mai degrabă condamnabil, câtă vreme el nu demonstra că încercase măcar să se trateze.
„Curtea reține că faptele s-au desfășurat pe o perioadă îndelungată de timp, iar inculpatul, deși se remarcă printr-o bună integrare socială și o reputație corespunzătoare, aspecte care îi permiteau adoptarea unei conduite conforme normelor legale, inclusiv prin solicitarea unui ajutor de specialitate în vederea încetării comportamentului adictiv, nu a ales această conduită”, au subliniat magistrații.
Apelul declarat de Chebac a fost respins, sentința Tribunalului rămânând definitivă.
Publicitate și alte recomandări video