Cele două organizații vorbesc despre o „realitate dureroasă, cunoscută și ignorată de ani de zile de factorii de decizie de la nivel central”, subliniind că problemele identificate nu sunt noi, ci reflectă deficiențe cronice și lipsa unei viziuni strategice la nivel național.

„Raportul CPT nu dezvăluie o situație nouă, ci readuce în atenția publică starea critică a psihiatriei românești, o imagine reală, dar incompletă”, se arată în comunicatul comun.

Reprezentanții celor două asociații spun că documentul trebuie citit integral și nu fragmentar, pentru a evita interpretările eronate.

„În spațiul public au fost preluate fragmentar doar anumite aspecte, fără a fi reflectată întreaga complexitate a constatărilor și recomandărilor formulate de CPT. O analiză onestă presupune eliminarea unor elemente neconforme cu realitatea și înțelegerea contextului general al evaluării”, au punctat cele două asociații.

Un sistem subfinanțat și lipsit de resurse

Potrivit ASPP și ARPP, psihiatria românească se confruntă de zeci de ani cu o subfinanțare cronică, lipsa investițiilor și a resurselor umane, factori care au dus la deteriorarea calității serviciilor medicale.

„Ceea ce lipsește nu este voința profesioniștilor, ci asumarea politică și financiară a unei reforme profunde a sistemului de sănătate mintală din România”, au precizat medicii.

În comunicat se arată că spitalele publice de psihiatrie se confruntă cu o lipsă acută de personal, infrastructuri vechi și neadaptate cerințelor moderne, dar și cu legislație restrictivă privind angajările. Blocarea posturilor, prevăzută prin Ordonanța de Urgență nr. 156/2024, este descrisă drept o măsură care „a paralizat complet sistemul”. În acest context, „deficitul cronic de personal medical, auxiliar și TESA special pregătit să lucreze cu pacienți cu risc crescut de auto și/sau heteroagresivitate” devine o problemă de siguranță publică.

„Oameni care fac minuni tăcute”

În ciuda acestor dificultăți, specialiștii din domeniu continuă să își facă meseria, deseori în condiții improprii. Ei resping ferm ideea că profesioniștii ar fi complici la eventuale tratamente inumane, așa cum ar putea reieși din interpretarea unor pasaje din raportul CPT.

„Există oameni care fac minuni tăcute – medici, psihologi, asistenți, infirmieri, terapeuți, voluntari – care, zi de zi, rămân lângă cei mai vulnerabili membri ai societății”, scriu autorii documentului. Acești oameni nu ar trebui puși sub acuzații publice nedrepte, pe baza unor afirmații neprobate, care induc opiniei publice o reprezentare distorsionată”, subliniază ASPP și ARPP.

Un plan național blocat între instituții

Cele două organizații amintesc că, din mai 2024, România are un Plan Național de Acțiune pentru Sănătate Mintală, adoptat de Guvern, rezultat al unui proces amplu și participativ. Cu toate acestea, documentul „pare blocat între etaje instituționale”, iar măsurile prevăzute „rămân doar pe hârtie”.

• CITEȘTE ȘI: Condiții carcerale, agresiuni, electrocutări, neglijență gravă în spitalele psihiatrice din România (raport)

„Fără investiții consistente, fără o finanțare predictibilă și fără o coordonare centrală reală, orice efort local rămâne doar o improvizație”, se mai arată în comunicat.

În opinia specialiștilor, o reformă reală trebuie să pornească de la cauzele sistemice: lipsa finanțării, absența standardelor clare, incoerența legislativă și deficitul de personal.

Propuneri de reformă, de la finanțare la legislație nouă

Asociațiile formulează o serie de cinci priorități urgente pentru redresarea sistemului:

1. Creșterea finanțării și definirea unui buget adaptat pentru spitalele de psihiatrie și unitățile de siguranță;
2. Implementarea imediată a Planului Național de Acțiune pentru Sănătate Mintală 2023–2030 și crearea unui mecanism interministerial permanent de coordonare între Sănătate, Justiție, Muncă și Finanțe;
3. Deblocarea posturilor și formarea continuă a personalului;
4. Elaborarea unei noi legislații în domeniul sănătății mintale, care să asigure un cadru coerent și predictibil;
5. Modernizarea infrastructurii spitalelor de psihiatrie, prin investiții strategice și fonduri europene.

„Psihiatria românească nu mai poate supraviețui prin reparații cosmetice. Este nevoie de o intervenție profundă, coerentă și asumată la cel mai înalt nivel de decizie – o reformă cerută de ani de zile de profesioniștii din sistem, dar amânată constant”, afirmă cele două asociații.

România, parte a unei probleme europene

În comunicat se subliniază că România nu este o excepție în Europa. Potrivit unei analize recente publicate în European Journal of Psychiatry (Cardoso și colab., 2025), „majoritatea statelor europene se confruntă cu aceleași tensiuni între standardele internaționale privind drepturile persoanelor cu tulburări psihice și necesitatea protejării lor în contexte clinice complexe”.

• CITEȘTE ȘI: Acuze grave de tortură la Spitalul Pădureni-Grajduri. Șefii unității medicale ieșene resping acuzațiile din raportul oficial al UE: „Sunt cazuri vechi”

Cu toate acestea, ASPP și ARPP insistă că vulnerabilitățile cronice ale sistemului românesc sunt subfinanțarea, lipsa investițiilor și insuficiența resurselor umane, care trebuie tratate ca o prioritate națională permanentă, aflată pe masa de lucru a decidenților politici.

Apel către Guvern și Parlament

În final, cele două organizații își reafirmă deschiderea pentru colaborare și participare la consultările publice privind reformarea cadrului legislativ.

„Rămânem deschiși implicării active în toate consultările, grupurile de lucru și inițiativele legislative ce vizează modernizarea cadrului legal și instituțional al sănătății mintale, pentru ca România să poată oferi un sistem psihiatric uman, eficient și care să respecte pe deplin demnitatea persoanei cu tulburare psihică”, se arată în document.

Comunicatul este semnat de dr. Lucian Constantin Paziuc, președinte al ASPP, și conf.univ. dr. Ciprian Băcilă, președinte ales al ARPP.

 

Publicitate și alte recomandări video