Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Semnalmente „şoc”: sunt mai mulţi urşi la Dobrovăţ. Cum au ajuns aici? Vor putea trăi la Iaşi?

GALERIE
urs_Dobrovat
  • urs_Dobrovat
- +

Autorităţile şi specialiştii din Iaşi au lansat noi ipoteze în legătură cu prezenţa ursului în pădurile din preajma capitalei Moldovei, inclusiv după ce în cursul zilei de luni, 11 iulie, acesta a fost văzut mai aproape de oraş decât de zona care se credea că este teritoriul său, din jurul comunei Dobrovăţ. „Ziarul de Iaşi” a discutat cu Gabriel Doncean, directorul Direcţiei Silvice Iaşi, care a explicat că una dintre ipotezele aflate în lucru este că în pădurile din jurul Iaşului şi-au făcut casă mai mult de un singur urs. 

Acesta a precizat că urmele identificate prima dată în zona Tăcuta erau cu mult mai mari decât cele găsite ulterior, în jurul Dobrovăţ, chiar spre Schitu Duca. Inclusiv ursul filmat hrănindu-se la unul dintre punctele cu nutreţ pentru animale sălbatice, din pădure, părea mai degrabă exemplarul de 3-4 ani, de dimensiuni mai mici, care a fost zărit mai des în zona Dobrovăţ.

„Nu avem date şi nici studii făcute, dar, observaţional, urmele găsite de noi în fondul forestier au fost mult mai mici decât cele găsite în zona Tăcuta. Mai mult, cum a fost şi o perioadă secetoasă, nici nu au fost condiţii pentru crearea mai multor urme pentru a fi analizate. Urma din zona Tăcuta este mult mai mare decât ce am găsit noi ulterior în zona Dobrovăţ, apoi mai spre Slobozia, spre Vaslui, încolo. Se vede clar o diferenţă, ce avem noi aici pare a fi un urs mic, de 3-4 ani. E posibil ca ursul din zona Tăcuta să nu fi venit încoace”, a explicat Gabriel Doncean.

Ursul încă îşi stabileşte teritoriul

„Ziarul de Iaşi” a discutat şi cu profesorul universitar Constantin Ion, zoolog, de la Facultatea de Biologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC), pentru a înţelege care este comportamentul unui urs solitar în pădurile din jurul Iaşului. Acesta a precizat faptul că în această perioadă ursul caută să îşi stabilească un teritoriu, iar dacă nu se va dovedi un pericol către gospodării şi nu va coborî să se hrănească în sate, prezenţa sa în ecosistem este una de bun augur.

„Dacă va găsi hrană constant, va rămâne şi va supravieţui. Deocamdată a fost văzut doar în interiorul pădurii, nu putem spune că reprezintă un pericol, iar urşii sunt animale solitare. Dacă vorbim doar din punct de vedere biologic, orice ecosistem trebuie să aibă un prădător de top: el mănâncă alte animale şi nu lasă erbivorele să se dezvolte foarte mult. Este ideal să ai prădători de top, se reglează natural lanţul trofic din ecosistemul respectiv”, a precizat prof.dr. Constantin Ion.

Posibil să fi ajuns în Iaşi pe firul unui râu

El a spus că nu este o mirare faptul că ursul a ajuns de unul singur în pădurile din preajma Iaşului. De regulă, spune specialistul, indivizii tineri sunt marginalizaţi şi alungaţi de urşii mai în vârstă, mai ales dacă populaţia este una crescută. Atunci aceştia vor căuta culoare prin păduri sau de-a lungul râurilor şi vor ajunge în păduri cum este cea din jurul Iaşului, în care nu există alţi urşi.

„Ei caută mereu să se deplaseze pe teritorii neocupate, unde să poată vână în linişte. Doar mama şi cu puii circulă împreună, dar numai până la doi ani, când îi alungă să se descurce singuri”, a mai punctat specialistul. Acesta spune că riscurile în pădure nu au crescut suplimentar pentru turişti sau pentru sătenii: mereu trebuie urmate traseele turistice, trebuie mers în grup, iar singurele animale în faţa cărora trebuie să ne îndepărtăm de urgenţă sunt ursoaicele cu pui. În rest, riscul de a te întâlni cu un urs este scăzut în jurul Iaşului, mai ales dacă persoanele care se deplasează prin pădure vorbesc între ele şi fac gălăgie.

„Şi eu când sunt pe teren mai merg în zone neumblate, dar nu merg singur. Dacă ştiu că ar putea fi un urs, fac zgomot, bat cu un lemn în copaci în permanenţă, să îmi semnalizez prezenţa. Cel mai mare risc este ca un astfel de animal să fie surprins, că atunci poate să atace. Dar există riscuri în orice pădure: şi un mistreţ surprins poate ataca, mai ales o scroafă cu pui, de aceea trebuie respectate nişte reguli elementare atunci când intri în pădure”, a mai precizat prof.dr. Constantin Ion.

Ursul s-ar putea hrăni cu cadavre de mistreţi

Gabriel Doncean, directorul Direcţiei Silvice Iaşi, a mai precizat că în ultima perioadă nu au mai fost găsite în pădure cadavre de mistreţi, adesea răpuşi de pesta porcină. Toate sunt semne că ursul şi-a găsit deja un teritoriu bogat în hrană, fără concurenţă din partea altor prădători.

„Are ce mânca la noi: este iarbă, sunt ciuperci, iar în zona asta Poieni – Dobrovăţ este de câţiva ani infestată cu pestă porcină şi mai sunt mortalităţi în rândul porcilor mistreţi. El poate le consumă cadavrele, fiindcă nu am mai găsit cadavre de mistreţi de ceva timp, să vedem dacă peste porcină încă este activă. Dacă a găsit mâncare şi are linişte, noi nu putem interveni să îl alungăm dacă nu e un risc; până la urmă e şi o chestie de migrare a vânatului, poate îşi găseşte aici un habitat”, a explicat Gabriel Doncean. El a punctat că, din moment ce ursul nu a făcut încă nicio pagubă, nu trebuie intervenit, dar a specificat şi că au cerut sprijin din partea Ministerului Mediului, pentru a vedea cum să procedeze, şi încă nu au primit niciun răspuns.

„Trebuie să fim precauţi, momentan nu avem niciun motiv să îi facem ceva, îl lăsăm în pace, dar suntem mai vigilenţi”, a mai spus directorul Direcţiei Silvice Iaşi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri