Semnificațiile zilei de 9 mai pentru români: Ziua Europei, Ziua Independenței și Ziua Victoriei (P)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

COMUNICAT DE PRESĂ

Semnificațiile zilei de 9 mai pentru români: Ziua Europei, Ziua Independenței și Ziua Victoriei (P)

GALERIE
camelia gavrila
  • camelia gavrila
- +

Ne apropiem de o zi cu multiple semnificații pentru România, cu rezonanțe din  istoria noastră recentă sau mai îndepărtată - Declarația de Independență a României în 1877, Ziua Europei și victoria Coaliției Națiunilor Unite, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Din perspectivă europeană, vorbim despre un concept nou, despre auspiciile unei alianțe politice, economice, culturale de anvergură, conturate cu speranța că cetățenii vor putea să trăiască în armonie și bunăstare, în pace și siguranță, respectând supremația dreptății, a legității, a suveranității naționale.

De la propunerea ministrului de externe francez, Robert Schuman, care sugera în mai 1950 plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se verifica în acest fel producţia de armament, evitându-se posibilitatea unui viitor conflict militar, până la actuala Uniune Europeană a celor 27 de țări au trecut 70 de ani de evoluție, de împliniri și consolidări ale valorilor comune. Procesul inițial de integrare economică a fost însoțit firesc de un demers constant de integrare politică a statelor membre, de armonizare a intereselor și responsabilităților, a idealurilor comune cu aspirații naționale specifice.

Într-o lume a globalizării accentuate, a unui postmodernism bazat pe concurență, pe individualism, dar și progres tehnologic, conștientizând, însă, și impactul proiectelor comune, fondatorii Uniunii Europene și-au dat seama că pentru a rezista unei piețe politice, economice internaționale, trebuie ca țările membre să își propună aceleași obiective, având ca fundament valori, principii, o educație pentru diversitate și incluziune, care să respecte sistemele naționale de formare, cultura, istoria,  tradițiile învățământului din fiecare țară, dar să conțină și elemente care asumă și integrează valori și obiective europene.

Ce înseamnă astăzi Uniunea Europeană? Vorbim despre 27 de state membre, din care 19 folosesc moneda oficială Euro, numeroase state formează spațiul Schengen, ce include aproape toate statele membre ale UE, precum și câteva țări terțe asociate, România aflându-se încă în afara acestui spațiu. Uniunea Europeană promovează multilingvismul, interculturalitatea, prețuirea pentru diversitate și expresie culturală și lingvistică, respectul pentru fiecare țară. Sunt valorizate deschiderile spre dialog și comunicare, dezvoltarea competențelor lingvistice, după cum Uniunea este preocupată major de dezvoltare și competitivitate a  economiei, de  aspecte sociale și culturale vitale. De la uniunea realizată pe criterii economice, aceasta a devenit o entitate cu activități în diverse domenii, pornind de la politici de susținere în vederea dezvoltării, de cooperare internațională și dezvoltare durabilă, combaterea sărăciei într‑o lume în schimbare, politici de sănătate, de solidaritate socială și incluziune, până la politici de mediu, de combatere a schimbărilor climatice, ocuparea forței de muncă, programe sociale sau în domeniul educației și formării profesionale.

Astăzi, se poate spune că Uniunea Europeană a reușit să treacă, în timp, peste barierele economice, sociale, naționale sau internaționale, peste prejudecăți și opinii critice, eurosceptice, mai ales prin perseverență, demersuri raționale și diplomație, prin programele realizate, prin analiza și integrarea de modele și bune practici în diferite domenii sau prin strategiile economice, sociale, educaționale și culturale obiective, creative și deseori vizionare.

Uniunea Europeană rămâne un proiect complex, de construcție europeană, ce părea până de curând indestructibil. Odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în ianuarie 2020, au devenit evidente și fisurile politice, la această decizie ce a slăbit mesajul Uniunii Europene adăugându-se astăzi și efectele pandemiei pe care o traversăm, cu toate implicațiile internaționale ale acestui moment dramatic.

Astfel, de multe ori analiștii, experții, vocile din presă acuză conducătorii Uniunii că sunt preocupaţi în primul rând de imaginea publică, lăsând în plan secund identificarea unui consens din punct de vedere economic, politic și cultural. Analiștii apreciază că noul coronavirus ar putea reprezenta provocarea decisivă, lovitura de grație pentru UE, pandemia fiind, în opinia lor, mult mai periculoasă și mai distructivă decât Brexitul.

Salvarea pare să vină tot prin puterea de adaptare și reacție a acestei alianțe, prin  proiectul impresionant al Uniunii Europene de a pune în joc peste 1000 de miliarde de euro pentru Planul de relansare după criza provocată de COVID-19, plan ce ar trebui să fie transpus în practică începând cu data de 1 ianuarie 2021. Măsurile ar consta în împrumuturi, granturi și investiții private ce se vor derula pe parcursul a 3 ani.

Ajunsă la vârsta maturității, Uniunea Europeană traversează astăzi o etapă complexă, dificilă, o criză  greu de imaginat în urmă cu 5 ani, un context în care țările membre, confruntate cu o problemă medicală de proporții, au solicitat, dar nu au primit susținerea,  ajutorul firesc și așteptat. Dincolo de valori și aspirații europene, ne întrebăm cu preocupare dacă nu cumva este aniversarea anului 2020 una dintre cele mai atipice, dar și mai problematice din istoria recentă…

De Ziua Europei, românii și-ar dori mai multă cooperare pe toate planurile, abordare echitabilă a problemelor economice și sociale din toate statele membre, fără diferențe și nuanțe subiective. Este nevoie de mai multă independență acordată mecanismelor financiare proprii și soluțiilor locale, evitând o birocrație excesivă și o uniformizare internațională ce nu pot avea efecte pozitive. De Ziua Europei, românii și-ar dori poate un nou Plan Marshall, o strategie complexă și eficientă pentru o Europă mai unită și mai atentă la nevoile fiecărui stat membru. Doar în aceste condiții putem previziona o Europă care să dăinuiască în timp, depășind orice fel de amenințări și dificultăți politice.

Dincolo de interogații și dileme, de aprecieri sau opinii critice, cu emoții și credința că reușitele și experiențele  parcurse ne-au păstrat  solidari, să ne spunem “La mulți ani”, dragi europeni, oriunde v-ați afla în aceste momente de sărbătoare!

 
Deputat PSD de Iași
 
Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.