Sensul lui „To be continued”
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 22.01.2022

Sensul lui „To be continued”

GALERIE
Cristina Danilov
  • Cristina Danilov
- +

Ţi s-a întâmplat vreodată ca în timp ce încerci să adormi să te sâcâie insistent proiectul pe care nu ai reuşit să îl finalizezi la serviciu sau să ai în faţa ochiului minţii răzătoarea de legume electrică pe care o tot vezi la reclame şi pe care, din lipsă de timp, nu ai reuşit să o procuri? 

Cu siguranţă, da. Psihologii numesc asta drept efectul Zeigarnik sau tendinţa de a-ţi aminti mai bine sarcinile neterminate decât cele pe care le-ai finalizat deja într-o suflare. Lucrurile neterminate continuă să exercite o influenţă asupra noastră, chiar şi atunci când încercăm să facem sau să ne gândim la alte lucruri. Ca în cazul de faţă, atunci când încercăm să dormim.

Propria experienţă de învăţare pentru un examen vă poate spune că sesiunile de studiu întrerupte v-au ajutat să vă amintiţi mai bine informaţiile cheie, chiar dacă de multe ori v-aţi angajat în perioade de învăţare intense mai ales în apropiere de examen având convingerea că cifrele sau evenimentele studiate vor fi perfect memorate pentru a demonstra că sunteţi candidatul perfect. Ce trebuie să ştim e că după un examen în care oamenii au studiat intens, neîntrerupt, aceştia au dificultăţi în a-şi aminti, după o vreme, lucrurile pe care le-au studiat, iar dacă acestea nu sunt folosite imediat se pot şterge din memorie definitiv. Surprinzător, cu cât încerci să reţii mai mult pe termen scurt, cu atât te străduieşti mai mult să nu se piardă din memorie.

Această practică descrisă anterior a fost expertizată pornind de la o observaţie făcută de către psihologul lituanian Bluma Zeigarnik, care, aflată într-un restaurant, a observat că ospătarii puteau să-şi amintească mai bine comenzile incomplete decât cele care tocmai se finalizaseră şi pentru care se efectuase plata, acest fapt sugerând ideea că bifarea unei sarcini poate duce la ştergerea din memorie, în timp ce sarcinile nefinalizate, cum ar fi servirea clienţilor care se află încă la mese, ajută ospătarul să reţină nu doar masa, ci şi preferinţele clienţilor şi ordinea în care au fost aduse comenzile.

Observaţia a atras după sine un studiu experimental, în care Bluma Zeigarnik le-a cerut participanţilor să rezolve un puzzle, o problemă de matematică, să modeleze o figură din lut etc., un număr total de 22 de sarcini. În timpul procesului, la câteva dintre sarcini, participanţii au fost întrerupţi, subtil, de către supraveghetor înainte de finalizarea lucrării. Restul au fost lăsaţi să lucreze până la final. Ulterior participanţii au fost rugaţi să îşi amintească detaliile fiecărei sarcini. Rezultatele au confirmat ipoteza că dorinţa de a finaliza o sarcină poate determina menţinerea în memorie a detaliilor şi că procesul finalizării permite ca uitarea să poată avea loc mai uşor. Repetiţia activă a informaţiei cu scopul finalizării permite retenţia, în timp ce informaţiile care nu sunt repetate şi sunt luate de-a întregul sunt, în cea mai mare parte, uitate.

Cum sunt aplicate aceste studii în viaţa de zi cu zi? Să încercăm să memorăm, de     pildă, materia pentru examenul de ocupare a unui post, pentru că tot pomeneam anterior. Lecturează informaţia, familizează-te cu ea, apoi întrerupe studiul pentru o perioadă scurtă şi ascultă, de exemplu, o melodie preferată. După mica pauză întoarce-te la materia de studiu, încercând să îţi aminteşti detaliile importante din fragmentul cu care te-ai familiarizat, uneşte aceste detalii şi încearcă să redai în întregime subiectul. Întreruperile de moment funcţionează în avantajul tău. Studiază pe fragmente un text, cu pauze, nu în întregime. Un asemenea truc îl face şi televiziunea pentru a ţine telespectatorii atenţi la subiect prezentând în seriale un film. „To be continued” vine să ne aducă nu doar suspansul, dar păstrează active în minte toate detaliile filmului. Oamenii tind să-şi amintească sarcinile neterminate sau incomplete mai bine decât sarcinile finalizate. Creierul îşi aminteşte în mod natural toate procesele întrerupte sau incomplete. Tot el caută finalizarea acţiunilor. În caz contrar, creierul se agaţă de acţiunea neterminată până când o termină completând-o.

Deci, dacă noaptea mintea ta încă e conectată la lucrurile pe care nu le-ai finalizat, e clar, rezonezi cu efectul Zegarnik. Finalizează a doua zi sau cât de repede poţi problema. Toate aceste gânduri adunate în timp care rezultă din nefinalizarea acţiunilor şi care rămân active pot duce la stres, dificultăţi de somn şi epuizare mentală şi emoţională. (TO BE CONTINUED)

Cristina Danilov este psiholog

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Avem selecţioner!

Nicolae GRECU

Avem selecţioner!

Dinspre conclavul de la „Casa Fotbalului” se iţesc dâre de fum alb, numai că cine e alesul rămâne un mister.

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (4)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (4)

Autorul prezintă în continuare procesul rapid de dispariţie a ţărănimii prin colectivizarea comunistă a agriculturii, aşa cum l‑a perceput în propria copilărie.

Din bucătăria rugăciunii

pr. Constantin STURZU

Din bucătăria rugăciunii

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a consacrat 2022 ca fiind "Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului” şi "Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigore Palama şi Paisie de la Neamţ”. De fapt, şi când vorbim despre sfinţii isihaşti, tot despre rugăciune vorbim. Adică despre ceea ce ne orientează spre Dumnezeu.

Economia, ştiinţă sau pseudoştiinţă?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Economia, ştiinţă sau pseudoştiinţă?

„Când teoria matematică este arbitrul suprem al adevărului, devine dificil să vedem diferenţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă. Rezultatul sunt oameni precum judecătorul din procesul lui Evangeline Adams sau Fiul Raiului din China antică, care au încredere în exactitatea matematică a teoriilor fără a lua în considerare performanţele lor - care confundă matematica cu ştiinţa, raţionalitatea cu realitatea.” (Levinovitz, 2016)

pulspulspuls

Atenţiune, atenţiune! Ta-ra-ram, ta-ra-ram: iaca noua împărţeală a dregătoriilor moldave!

Atenţiune, atenţiune! Ta-ra-ram, ta-ra-ram: iaca noua împărţeală a dregătoriilor moldave!

Veşti noi pe astăzi, stimaţi telespectatori, multe “bombă”, despre noua împărţeală de posturi de şefi regionali din Moldova, la instituţiunile ce au sediul, multe din ele, taman la Iaşi. 

Caricatura zilei

Din cauza Omicron, se lasă cu penalizări

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X