Sentință finală în vestitul proces „Morți versus Vii” de la Iași. Surpriză: au câștigat morții. Ultimul, un arhicunoscut personaj, a decedat luna trecută

Miza disputei a fost reprezentată de o treime de hectar de teren, revendicat de ambele părți. Până la urmă, victoria i-a aparținut lui Chitaru, decedat în urmă cu o lună, de ea urmând să se bucure urmașii vechiului proprietar, decedat și el anterior.

Cum a ajuns Alecu Chitaru personaj public?

Alecu Chitaru și-a făcut apariția pe scena Iașului la începutul anilor 2000, când s-a prezentat ca un miliardar cu avere construită în Marea Britanie și și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale. A făcut o donație de un miliard de lei vechi către Maternitatea „Cuza Vodă”, iar ulterior s-a implicat în conflictele de fond funciar din Balș, Bălțați sau, mai ales, Cotnari. De multe ori, protestele organizate de Chitaru au fost violente, pe numele său fiind deschise dosare penale pentru tulburare de posesie sau ultraj.

• Citiți și: Alecu Chitaru face circ cu 100 milioane de lei

A candidat în 2004 la alegerile pentru funcția de primar în Cotnari, dar a pierdut în al doilea tur de scrutin. În 2006, în cursul unei audiențe, Chitaru l-a înjunghiat pe actualul ministru al finanțelor, Barna Tánczos, pe atunci șef al Agenției Naționale a Domeniilor Statului. Condamnat pentru tentativă la omor și liberat condiționat după cinci ani, Chitaru s-a stabilit ulterior la Ceplenița, continuându-și acțiunile pe frontul funciar.

Unul dintre procesele în care a fost implicat a început în ianuarie 2017, la Judecătoria Hârlău. Prin acțiunea sa, Dumitru H. cerea SC Cotnari SA să-i lase „în deplină proprietate și liniștită posesie” o suprafață de 3.180 mp de vie, pe care i-ar fi ocupat-o fără drept.

Doar unul dintre zecile de procese pe care Chitaru le deschisese

De cealaltă parte, reprezentanții SC Cotnari SA afirmau că arendaseră suprafața respectivă de la Agenția Domeniilor Statului, iar titlul de proprietate prezentat de petent fusese emis în condiții ilegale. La rândul lor, cereau anularea parțială a titlului de proprietate, astfel încât terenul, despre care afirmau că reprezenta în fapt drumuri de exploatare, nu vie, să le rămână. Era unul dintre zecile de procese pe care Chitaru le deschisese, în numele localnicilor, împotriva Cotnari SA.

Ca și multe alte procese vizând probleme încâlcite de fond funciar, și cel deschis de Dumitru H. a avut un parcurs anevoios în instanțele ieșene. În primă instanță, petentul a pierdut, pierzându-și dreptul de proprietate asupra celor 3.180 mp de teren. Nu a apucat să vadă acest lucru, întrucât a decedat după doar câteva luni de la începutul procesului, acesta fiind continuat de moștenitorii săi. În aprilie 2022, Tribunalul a anulat prima sentință și a trimis dosarul înapoi la Hârlău, pentru rejudecare. După un an, Judecătoria Hârlău s-a pronunțat din nou, menținându-și practic decizia inițială. Urmașii lui Dumitru H. nu aveau dreptul la teren. Apelul s-a judecat din nou la Tribunal.

• Citiți și: Chitaru a injunghiat un ministru

Palma de pământ disputată între Dumitru H. și SC Cotnari SA făcea parte dintr-un lot mai mare, de 7,08 ha pe care petentul îl moștenise de la mama sa. Aceasta primise pământul ca văduvă de război. Confiscat de comuniști și trecut în exploatarea fostei IAS Cotnari, terenul fusese revendicat după 1990. Dumitru H. primise titlul de proprietate în 2003, parțial în baza unei hotărâri a Comisiei Județene de Fond Funciar (CJFF) adoptată în 2000 și parțial printr-o acțiune judecătorească. Hotărârea fusese contestată de Cotnari SA, care fusese direct afectată, întrucât firma exploata, în baza unui contract de arendă încheiat cu ADS, terenul retrocedat sătenilor. Cotnari SA reușise să obțină anularea hotărârii CJFF. Ocupase astfel 3.180 mp din terenul lui Dumitru H., al cărui titlu de proprietate nu fusese însă anulat. Situația terenului era complicată de faptul că 450 mp fuseseră vânduți între timp de Cotnari SA către o altă firmă, iar aceasta îl vânduse mai departe către SC Casa de Vinuri Cotnari SA.

Paradox: oricare dintre părți putea susține că are dreptate fără a minți

Situația juridică a terenului era atât de încâlcită, încât oricare dintre părți putea susține că are dreptate fără a minți. Cumva, toți aveau dreptate. Întrebarea pe care și-au pus-o magistrații Tribunalului după analiza actelor depuse la dosar a fost cine avea mai multă dreptate. „Se impune compararea titlurilor de care se prevalează părţile în litigiu, în vederea stabilirii dreptului mai bine caracterizat”, au subliniat judecătorii.

Era cert faptul că terenul fusese dobândit de mama lui Dumitru H. ca urmare a jertfei soțului său pe front. Pământul ajunsese apoi la stat, dar fără vreun titlu valabil. Statul nici nu-l cumpărase, nici nu-l primise ca donație, ci și-l însușise pur și simplu, la colectivizare.

„Statul român, prin ADS, nu a indicat modalitatea în care a dobândit dreptul de proprietate, altfel decât prin preluarea în vederea colectivizării, astfel încât se poate afirma că statul român, cel de la care a dobândit folosinţa SC Contari SA, nu are un titlu de proprietate pentru dreptul de proprietate afirmat. În acest context, este evident că dreptul apelanţilor este mai bine caracterizat, întrucât statul român a preluat dreptul de proprietate fără titlu valabil de la autorii lui H. Dumitru”, au arătat magistrații.

Aceștia au acordat moștenitorilor lui Dumitru H. cea mai mare parte din cei 3.180 mp revendicați, respectiv 2.630 mp. Cei 450 mp cumpărați de SC Casa de Vinuri Cotnari SA vor rămâne însă în proprietatea acestea. Actul de vânzare-cumpărare reprezintă un titlu de proprietate valabil.

• Citiți și: Miliardarul Chitaru isi vinde casa din Bucium

Hotărârea Tribunalului a fost contestată de ADS București. Marți însă, recursul a fost declarat nul de Curtea de Apel, sentința instanței inferioare rămânând astfel definitivă.

Publicitate și alte recomandări video