Cristian Grigore, psiholog la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași, explică faptul că stările depresive se numără printre cele mai frecvente motive pentru care oamenii solicită sprijin de specialitate.

„În ultimii ani persistă o adresabilitate ridicată a persoanelor care se confruntă cu stări depresive. Motivele și sursele acestor stări emoționale negative sunt însă, în ultima perioadă, ușor diferite. Printre cele mai frecvente se numără incertitudinea locului de muncă, tensiunile la nivelul cuplului și familiei, dar și sentimentele tot mai copleșitoare de singurătate”, a declarat psihologul pentru „Ziarul de Iași”.

Specialistul spune că una dintre caracteristicile societății actuale este paradoxul dintre conectarea permanentă prin tehnologie și distanțarea emoțională dintre oameni. Deși comunicarea pare mai facilă ca niciodată, mulți oameni se simt singuri sau lipsiți de relații autentice.

„Deși interacționăm aparent cu tot mai multe persoane, mai ales prin intermediul tehnologiei, ne îndepărtăm emoțional unii de ceilalți și avem dificultăți tot mai mari în a crea conexiuni autentice. În cabinet întâlnesc frecvent persoane care resimt o tristețe profundă generată de lipsa unui sens pe care să îl ofere propriei vieți. Mulți afirmă că nu se mai simt conectați cu valorile lor și percep viața ca fiind monotonă și demobilizatoare, exprimând adesea întrebări precum:«serviciu, casă… și doar despre asta este viața?»”, a zis psihologul.

Anxietatea și incertitudinea legată de viitor

Pe lângă depresie, tot mai multe persoane se confruntă și cu tulburări de anxietate. Acestea pot avea multiple forme de manifestare și sunt adesea alimentate de nesiguranța legată de viitor și de schimbările rapide din societate.

„În spatele multora dintre aceste stări se află o nesiguranță profundă legată de viitor, care uneori poate deveni paralizantă emoțional. Tot mai multe persoane simt că nu mai pot face predicții nici măcar pe termen scurt”, a zis psihologul.

Potrivit acestuia, transformările tehnologice rapide și contextul global tensionat contribuie la accentuarea acestor stări.

„Apariția și dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale determină multe persoane să simtă presiunea de a-și dezvolta noi abilități pentru a face față provocărilor profesionale. În același timp, extinderea zonelor de conflict armat la nivel global sau dificultățile financiare contribuie la menținerea unei stări generale de tensiune și incertitudine”, a subliniat psihologul.

În unele situații, anxietatea se poate manifesta prin atacuri de panică, episoade intense în care corpul reacționează ca și cum s-ar afla într-un pericol imediat.

„Practic, corpul reacționează ca și cum s-ar afla într-o situație de pericol iminent. Apar atunci simptome fiziologice intense: palpitații, transpirații, amețeli, senzații de căldură sau frig, nod în gât sau dificultăți de respirație”, a menționat Cristian Grigore.

Adolescenții, tot mai prezenți în cabinetele de psihologie

Specialiștii observă și o creștere a numărului de adolescenți care solicită sprijin psihologic. Mulți dintre ei se confruntă cu dificultăți de comunicare și relaționare, dar și cu presiuni sociale tot mai mari.

„În ultimii ani observ și o adresabilitate tot mai mare a adolescenților către cabinetele de psihologie clinică și psihoterapie. Mulți dintre ei se confruntă cu dificultăți de relaționare și declară că nu știu cum să exprime ceea ce gândesc și ceea ce simt. Fenomene precum bullyingul și cyberbullyingul persistă și pot afecta semnificativ stima de sine a tinerilor”, a evidențiat psihologul.

Utilizarea excesivă a tehnologiei contribuie, la rândul ei, la apariția unor dificultăți emoționale și comportamentale în rândul copiilor și adolescenților.

„Consecințele pot genera suferință semnificativă: izolare socială, dificultăți în amânarea recompenselor, scăderea capacității de a susține activități care presupun efort și perseverență, precum și afectarea concentrării atenției. Toate acestea pot conduce la scăderea performanțelor școlare și, fără ca tinerii să realizeze, pot favoriza apariția stărilor de anxietate sau depresie”, a adăugat acesta.

Specialistul atrage atenția și asupra unor fenomene psihologice tot mai frecvente în era digitală.

• Citește și Ce facem când viața reală nu e la fel de „instagramabilă”? Incitantă discuție cu psihologul ieșean Cristian Grigore despre dependența de tehnologie la copii

„Atașamentul excesiv față de tehnologie aduce și alte provocări psihologice, tot mai frecvent întâlnite în ultimii ani: fenomenul FOMO (teama de a nu rata ceva important), phubbing-ul (ignorarea celor din jur în favoarea telefonului) sau nomofobia (teama de a rămâne fără telefon). Dacă aceste comportamente nu sunt conștientizate și gestionate, ele pot afecta semnificativ calitatea vieții”, a spus specialistul.

Tulburarea de personalitate borderline și relațiile instabile

În practica clinică apar tot mai des și persoane care se confruntă cu tulburarea de personalitate borderline, o afecțiune caracterizată prin trăiri emoționale intense și instabilitate în relații.

„În ultimii ani observ și o creștere a numărului de persoane care se confruntă cu tulburarea de personalitate borderline. Sunt persoane care trăiesc emoțiile cu o intensitate foarte mare, atât pe cele pozitive, cât și pe cele negative. Experiențele lor emoționale sunt adesea copleșitoare și pot oscila rapid de la entuziasm și apropiere la teamă, dezamăgire sau furie”, a explicat psihologul.

Aceste trăiri afectează adesea modul în care persoanele își construiesc relațiile.

„În plan relațional, aceste persoane se atașează uneori de parteneri nepotriviți, iar relațiile devin marcate de trăiri ambivalente și conflicte interioare puternice. Pe de o parte, există teama de abandon și dificultatea de a pleca din relație, ceea ce poate menține un tipar de codependență. În același timp o altă parte din interiorul lor conștientizează faptul că relația este toxică și că nu le mai aduce echilibru sau siguranță emoțională”, a adăugat el.

Potrivit specialistului, aceste dificultăți au adesea rădăcini în experiențele din copilărie.

„Persoanele cu această vulnerabilitate au adesea o sensibilitate emoțională accentuată, ceea ce face ca evenimentele și relațiile din jur să fie resimțite mult mai intens decât în cazul altor persoane. Din experiența clinică, observ frecvent că în spatele acestor dificultăți există istorii de viață marcate de tensiuni familiale, conflicte frecvente între părinți sau nevoi emoționale fundamentale care nu au fost suficient împlinite în copilărie”, a declarat Cristian Grigore.

Insomnia și burnout-ul, probleme tot mai frecvente

Tot mai multe persoane se plâng și de tulburări de somn, care pot accentua alte probleme emoționale.

„Ritmul accelerat al vieții, stresul profesional, expunerea prelungită la ecrane și dificultatea de a «opri mintea» seara fac ca somnul să devină fragmentat sau insuficient. Pe termen lung, lipsa unui somn de calitate amplifică anxietatea, iritabilitatea și vulnerabilitatea la depresie”, a zis psihologul.

În același timp, presiunile profesionale duc tot mai frecvent la epuizare psihică.

„Observ tot mai frecvent persoane care ajung la cabinet într-o stare de epuizare psihică și emoțională generată de presiunea profesională. Burnout-ul apare atunci când cerințele constante depășesc resursele personale pentru o perioadă îndelungată. Persoanele descriu adesea o stare de oboseală profundă, scăderea motivației și sentimentul că orice efort devine dificil”, a conchis Cristian Grigore.

Publicitate și alte recomandări video