„Sesiunea nu e un maraton de o noapte”. Psihologii ieșeni vin cu sfaturi clare pentru studenții stresați

Psihologul Loredana Iacob, specialist în cadrul Arcadia – Spitale și Centre Medicale, atrage atenția că una dintre cele mai comune greșeli este începerea învățatului prea târziu. Aceasta spune că lăsarea materiei pe ultima sută de metri nu face decât să amplifice presiunea și să blocheze capacitatea de concentrare. În opinia sa, e mult mai sănătos ca studenții să înceapă devreme, chiar și cu pași mici, fiindcă progresul constant valorează mai mult decât pare la prima vedere.

„Vei acumula stres inutil și poți ajunge să te simți depășit. Începe din timp, chiar și cu pași mici, contează mai mult decât crezi”, a declarat specialistul pentru „Ziarul de Iași”.

De aceeași părere este și Cristian Grigore, psiholog la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași, care susține că învățarea eficientă presupune un ritm bine dozat. El recomandă evitarea sesiunilor-maraton de cinci-șase ore, propunând în schimb studiu organizat în blocuri de 45 de minute urmate de pauze scurte. „Creierul are nevoie de ritm, nu de suprasolicitare”, a subliniat acesta

Importanța somnului

Somnul apare ca un alt element esențial în procesul de învățare. Loredana Iacob avertizează că un creier privat de odihnă devine ineficient, oricât de bine ar fi organizat planul de învățare. Ea încurajează studenții să respecte orele de somn, fiindcă, spune aceasta, doar prin odihnă profundă informația este asimilată și consolidată cu adevărat.

„Creierul are nevoie de odihnă ca să proceseze și să rețină informațiile. Un somn de calitate face diferența în procesul de învățare”, a adăugat Loredana Iacob.

Cristian Grigore completează, amintind de importanța unei igiene corecte a somnului: fără ecrane înainte de culcare, fără cofeină seara și, ideal, cu un program constant de odihnă.

„Un somn odihnitor consolidează memoria de scurtă și lungă durată și îmbunătățește capacitatea de concentrare a atenției”, a explicat psihologul.

Pauzele fac diferența

Pauzele sunt adesea privite ca o slăbiciune în perioada sesiunii, însă ambii psihologi le consideră vitale. Loredana Iacob recomandă alternarea învățării cu momente de relaxare activă, fie că este vorba de o scurtă plimbare, muzică sau exerciții fizice, aceste pauze contribuie la claritatea mentală și mențin motivația.

CITESTE SI: Studenții intră în sesiune, dar cei care mai și lucrează sunt deja extenuați

„Unii învață mai bine cu pauze scurte și dese, alții preferă sesiuni mai lungi urmate de o pauză generoasă. Experimentează și vezi ce ți se potrivește”, a spus aceasta.

Un alt sfat venit din partea psihoterapeutului este legat de modul în care începem învățatul. Ea le propune studenților o tehnică simplă, dar eficientă: să pornească cu intenția de a învăța doar 15 minute.

„Această formulă reduce bariera inițială și crește probabilitatea de a continua”, explică psihologul, susținând că acțiunea, oricât de mică, are darul de a reduce procrastinarea și anxietatea legată de volumul de muncă”, a adăugat Loredana Iacob.

„Să evite să se compare cu ceilalți studenți”

Compararea cu alți colegi este, în opinia specialiștilor, o altă capcană frecventă. Psihologul Iacob îi încurajează pe studenți să se concentreze pe propriul ritm și stil de învățare, fără a se raporta constant la rezultatele celor din jur.

„Fiecare are propriul stil și ritm. Concentrează-te pe progresul tău și evită presiunea generată de performanțele colegilor”, a explicat aceasta.

Aceeași idee este susținută și de Cristian Grigore, care atrage atenția că fiecare are un parcurs propriu și că presiunea comparativă poate deveni copleșitoare, în loc să motiveze.

„Fiecare are stilul și ritmul său. Focusul să fie mai degrabă pe aprecierea propriului progres”, a subliniat psihologul.

Când vine vorba despre tehnicile de studiu, specialistul insistă ca învățarea să fie activă, nu pasivă. Recitirea în gol, spune el, nu ajută aproape deloc.

„Să practice constant exerciții de respirație și relaxare. Ele calmează sistemul nervos și preîntâmpină apariția stresului demobilizator, negativ. Să asculte corpul căci el transmite nevoile care să-i fie satisfăcute. Să își ofere mici recompense. După un efort susținut, să ia o pauză plăcută. Creierul lucrează mai bine când are de ce”, a menționat acesta.

Scheme logice de învățare

Totodată, studenții ar trebui să-și creeze scheme logice, să explice conceptele cu voce tare sau chiar să simuleze predarea materiei. Aceste metode, adaugă el, stimulează conexiunile reale între informații și le transformă în cunoștințe de durată.

Organizarea este și ea o componentă fundamentală. Loredana Iacob sugerează crearea unui plan de învățare pe zile, cu obiective clare și realiste. Astfel, studenții capătă un sentiment de control, iar progresul devine vizibil. De asemenea, Cristian Grigore punctează că planificarea ajută la reducerea haosului mental, mai ales dacă este făcută în mod simplu și se pornește de la priorități, cum ar fi materia cea mai grea sau cea cu examenul cel mai apropiat.

„Să își spună «voi învăța doar 15 minute». Va crește semnificativ probabilitatea de a învăța mai mult timp și va reduce apariția procrastinării”, a explicat psihologul.

Un alt element frecvent ignorat este mediul de învățare. Loredana Iacob le recomandă studenților să reducă pe cât posibil distragerile digitale, fie că e vorba de notificări, rețele sociale sau mesaje. „Concentrarea este o superputere în sesiune”, a afirmat aceasta.

Controlarea stresului, importantă

Pe lângă toate aceste strategii, gestionarea stresului devine un factor esențial. Cristian Grigore vorbește despre importanța tehnicilor de respirație și relaxare, dar și despre ascultarea propriului corp. El spune că, înainte de a continua cu forță, e nevoie ca studenții să-și observe nevoile – să mănânce, să se hidrateze, să se miște. „Mintea nu funcționează într-un corp epuizat”, a avertizat specialistul. Iar atunci când simt că lucrurile devin prea grele din punct de vedere emoțional, Cristian Grigore le transmite studenților un mesaj clar: nu sunt singuri. „Dacă simți că te prăbușești, cere ajutor. Poate fi un coleg, un profesor sau un psiholog – nu e rușinos, e firesc”, a spus acesta.

În final, pentru a menține motivația, psihologul le sugerează studenților să-și ofere mici recompense după efort, dar și să practice exerciții de vizualizare pozitivă. Unul dintre ele presupune să-și imagineze propria persoană depășind dificultățile sesiunii și simțindu-se mulțumită de efortul depus.

„Lasă acea imagine să devină clară, să o vezi ca pe un ecran de cinema. Emoțiile pozitive care apar pot deveni o resursă reală de energie psihică”, a explicat Cristian Grigore.

Sesiunea, în viziunea celor doi psihologi ieșeni, nu trebuie să fie o perioadă de sacrificiu total, ci una în care echilibrul, strategia și grija față de sine devin aliați ai performanței. Cu o abordare conștientă și adaptată ritmului propriu, examenele pot fi trecute nu doar cu note bune, ci și cu sănătatea mintală intactă.

Publicitate și alte recomandări video