Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Sfârşitul uverturii electorale (I)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Nu s-a confirmat percepţia potrivit căreia, pe fondul crizei prin care trece în ultima vreme PSD, ar fi putut apărea o premieră în politica românească: un tur secund fără reprezentantul acestui partid. În orice caz, este pentru prima dată în istoria prezidenţialelor când favorit clar este adversarul candidatului PSD (sub diversele sale nume).

Primul tur al alegerilor prezidenţiale s-a încheiat, a venit momentul concluziilor parţiale. Cum nu s-au produs mari surprize - nici măcar scorul domnului Dan Barna nu intră în această categorie - ne putem concentra asupra unor chestiuni mai puţin spectaculoase, dar importante. În continuare vor fi evidenţiate succint câteva dintre aceste teme.

Înainte de toate, ar trebui menţionată participarea rezonabilă la vot. Faptul că a fost cea mai redusă prezenţă în primul tur înregistrată în scurta istorie a "prezidenţialelor" româneşti este legat, desigur, şi de migraţie. Din fericire, şi românii stabiliţi în străinătate şi-au putut exercita în mod decent dreptul de vot. Toţi cetăţenii care s-au prezentat la urne, indiferent de opţiune, trebuie felicitaţi pentru contribuţia la ceea ce s-a dovedit a fi o zi bună pentru democraţia românească.

Desigur, la aceasta a contribuit şi buna organizare a alegerilor, în ţară şi în afara graniţelor. România mai are multe de făcut în privinţa îmbunătăţirii procesului electoral, dar duminică s-a văzut că instituţiile implicate pot dovedi respect faţă de cetăţean, iar meritul aparţine atât funcţionarilor publici implicaţi, cât şi unor factori de decizie din guvernele Dăncilă şi Orban.

Aşadar, Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă se vor întâlni în turul secund, aşa cum prognozau institutele de sondare a opiniei publice. Nu s-a confirmat percepţia potrivit căreia, pe fondul crizei prin care trece în ultima vreme PSD, ar fi putut apărea o premieră în politica românească: un tur secund fără reprezentantul acestui partid. În orice caz, este pentru prima dată în istoria prezidenţialelor când favorit clar este adversarul candidatului PSD (sub diversele sale nume).

A fost o competiţie în trei (Iohannis - Dăncilă - Barna), aşa cum s-a întâmplat şi în 2009 (Băsescu - Geoană - Antonescu). De această dată, însă, atenţia s-a concentrat mai puţin asupra primului loc şi mai mult asupra accesului în turul secund. Totodată, a fost un prim tur mai echilibrat decât cel din 2014: acum, totalul domnului Iohannis este egal cu suma următorilor doi competitori (Viorica Dăncilă şi Dan Barna), în timp ce în urmă cu cinci ani scorul domnului Ponta - câştigătorul primului tur - se apropia de suma următorilor trei clasaţi (Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu, Elena Udrea).

Au apărut elemente care sugerează modificări ale hărţii electorale româneşti, dar este preferabil să aşteptăm încheierea întregului ciclu electoral, în toamna sau iarna lui 2020. Hărţile cele mai interesante ar fi cele care reflectă evoluţiile în timp pentru fiecare partid: am putea astfel vedea zonele de superioritate (în care victoria îi revine în mod repetat), zonele concurenţiale (în care victoria alternează sau avem de a face cu diferenţe mici) şi cele de inferioritate (în care pierde constant).

Dacă discutăm despre PSD, a devenit şi mai evidentă concentrarea forţei acestui în zone de superioritate din Oltenia şi Muntenia, mai ales în partea sudică, dunăreană. Am putea vedea cum vechi zone de superioritate din Moldova şi din alte părţi se deschid competiţiei sau, mai rău, tind să devină zone de inferioritate. Fiind astăzi lipsit de un real potenţial de coaliţie, PSD nu poate decât să spere că va găsi soluţii interne să inverseze un proces care, din păcate pentru social-democraţi - pare susţinut de mutaţiile sociale şi demografice ale epocii. Se pot face consideraţii de acest tip şi pentru celelalte partide, în primul rând pentru PNL, ale cărui victorii din 2019 nu pot elimina preocuparea faţă de apariţia provocării USR-PLUS, mai ales în ceea ce liberalii consideră a fi zone de superioritate.

Adesea, în cazul alegerilor prezidenţiale, relaţia între votul pentru candidat şi votul (recent sau îndepărtat, nu contează) pentru formaţiunea politică a acestuia este dificilă. Domnul Dan Barna, spre exemplu, a observat că în Alianţa USR-PLUS i se cere socoteală pentru pierderea unui important număr de votanţi. Votând pentru domnul Iohannis, ei au refuzat să confirme presupunerile de coerenţă cu care au lucrat strategii de campanie ai USR-PLUS şi - de data aceasta spre bucuria acestora din urmă - s-ar putea răzgândi la anul. Alegătorii sunt, până la urmă, fiinţe bizare şi încăpăţânate.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri