Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Nu s-a confirmat percepţia potrivit căreia, pe fondul crizei prin care trece în ultima vreme PSD, ar fi putut apărea o premieră în politica românească: un tur secund fără reprezentantul acestui partid. În orice caz, este pentru prima dată în istoria prezidenţialelor când favorit clar este adversarul candidatului PSD (sub diversele sale nume).
Primul tur al alegerilor prezidenţiale s-a încheiat, a venit momentul concluziilor parţiale. Cum nu s-au produs mari surprize - nici măcar scorul domnului Dan Barna nu intră în această categorie - ne putem concentra asupra unor chestiuni mai puţin spectaculoase, dar importante. În continuare vor fi evidenţiate succint câteva dintre aceste teme.
Înainte de toate, ar trebui menţionată participarea rezonabilă la vot. Faptul că a fost cea mai redusă prezenţă în primul tur înregistrată în scurta istorie a "prezidenţialelor" româneşti este legat, desigur, şi de migraţie. Din fericire, şi românii stabiliţi în străinătate şi-au putut exercita în mod decent dreptul de vot. Toţi cetăţenii care s-au prezentat la urne, indiferent de opţiune, trebuie felicitaţi pentru contribuţia la ceea ce s-a dovedit a fi o zi bună pentru democraţia românească.
Desigur, la aceasta a contribuit şi buna organizare a alegerilor, în ţară şi în afara graniţelor. România mai are multe de făcut în privinţa îmbunătăţirii procesului electoral, dar duminică s-a văzut că instituţiile implicate pot dovedi respect faţă de cetăţean, iar meritul aparţine atât funcţionarilor publici implicaţi, cât şi unor factori de decizie din guvernele Dăncilă şi Orban.
Aşadar, Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă se vor întâlni în turul secund, aşa cum prognozau institutele de sondare a opiniei publice. Nu s-a confirmat percepţia potrivit căreia, pe fondul crizei prin care trece în ultima vreme PSD, ar fi putut apărea o premieră în politica românească: un tur secund fără reprezentantul acestui partid. În orice caz, este pentru prima dată în istoria prezidenţialelor când favorit clar este adversarul candidatului PSD (sub diversele sale nume).
A fost o competiţie în trei (Iohannis - Dăncilă - Barna), aşa cum s-a întâmplat şi în 2009 (Băsescu - Geoană - Antonescu). De această dată, însă, atenţia s-a concentrat mai puţin asupra primului loc şi mai mult asupra accesului în turul secund. Totodată, a fost un prim tur mai echilibrat decât cel din 2014: acum, totalul domnului Iohannis este egal cu suma următorilor doi competitori (Viorica Dăncilă şi Dan Barna), în timp ce în urmă cu cinci ani scorul domnului Ponta - câştigătorul primului tur - se apropia de suma următorilor trei clasaţi (Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu, Elena Udrea).
Au apărut elemente care sugerează modificări ale hărţii electorale româneşti, dar este preferabil să aşteptăm încheierea întregului ciclu electoral, în toamna sau iarna lui 2020. Hărţile cele mai interesante ar fi cele care reflectă evoluţiile în timp pentru fiecare partid: am putea astfel vedea zonele de superioritate (în care victoria îi revine în mod repetat), zonele concurenţiale (în care victoria alternează sau avem de a face cu diferenţe mici) şi cele de inferioritate (în care pierde constant).
Dacă discutăm despre PSD, a devenit şi mai evidentă concentrarea forţei acestui în zone de superioritate din Oltenia şi Muntenia, mai ales în partea sudică, dunăreană. Am putea vedea cum vechi zone de superioritate din Moldova şi din alte părţi se deschid competiţiei sau, mai rău, tind să devină zone de inferioritate. Fiind astăzi lipsit de un real potenţial de coaliţie, PSD nu poate decât să spere că va găsi soluţii interne să inverseze un proces care, din păcate pentru social-democraţi - pare susţinut de mutaţiile sociale şi demografice ale epocii. Se pot face consideraţii de acest tip şi pentru celelalte partide, în primul rând pentru PNL, ale cărui victorii din 2019 nu pot elimina preocuparea faţă de apariţia provocării USR-PLUS, mai ales în ceea ce liberalii consideră a fi zone de superioritate.
Adesea, în cazul alegerilor prezidenţiale, relaţia între votul pentru candidat şi votul (recent sau îndepărtat, nu contează) pentru formaţiunea politică a acestuia este dificilă. Domnul Dan Barna, spre exemplu, a observat că în Alianţa USR-PLUS i se cere socoteală pentru pierderea unui important număr de votanţi. Votând pentru domnul Iohannis, ei au refuzat să confirme presupunerile de coerenţă cu care au lucrat strategii de campanie ai USR-PLUS şi - de data aceasta spre bucuria acestora din urmă - s-ar putea răzgândi la anul. Alegătorii sunt, până la urmă, fiinţe bizare şi încăpăţânate.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |