anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

duminica, 05.07.2020

Sfârşitul uverturii electorale (I)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Nu s-a confirmat percepţia potrivit căreia, pe fondul crizei prin care trece în ultima vreme PSD, ar fi putut apărea o premieră în politica românească: un tur secund fără reprezentantul acestui partid. În orice caz, este pentru prima dată în istoria prezidenţialelor când favorit clar este adversarul candidatului PSD (sub diversele sale nume).

Primul tur al alegerilor prezidenţiale s-a încheiat, a venit momentul concluziilor parţiale. Cum nu s-au produs mari surprize - nici măcar scorul domnului Dan Barna nu intră în această categorie - ne putem concentra asupra unor chestiuni mai puţin spectaculoase, dar importante. În continuare vor fi evidenţiate succint câteva dintre aceste teme.

Înainte de toate, ar trebui menţionată participarea rezonabilă la vot. Faptul că a fost cea mai redusă prezenţă în primul tur înregistrată în scurta istorie a "prezidenţialelor" româneşti este legat, desigur, şi de migraţie. Din fericire, şi românii stabiliţi în străinătate şi-au putut exercita în mod decent dreptul de vot. Toţi cetăţenii care s-au prezentat la urne, indiferent de opţiune, trebuie felicitaţi pentru contribuţia la ceea ce s-a dovedit a fi o zi bună pentru democraţia românească.

Desigur, la aceasta a contribuit şi buna organizare a alegerilor, în ţară şi în afara graniţelor. România mai are multe de făcut în privinţa îmbunătăţirii procesului electoral, dar duminică s-a văzut că instituţiile implicate pot dovedi respect faţă de cetăţean, iar meritul aparţine atât funcţionarilor publici implicaţi, cât şi unor factori de decizie din guvernele Dăncilă şi Orban.

Aşadar, Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă se vor întâlni în turul secund, aşa cum prognozau institutele de sondare a opiniei publice. Nu s-a confirmat percepţia potrivit căreia, pe fondul crizei prin care trece în ultima vreme PSD, ar fi putut apărea o premieră în politica românească: un tur secund fără reprezentantul acestui partid. În orice caz, este pentru prima dată în istoria prezidenţialelor când favorit clar este adversarul candidatului PSD (sub diversele sale nume).

A fost o competiţie în trei (Iohannis - Dăncilă - Barna), aşa cum s-a întâmplat şi în 2009 (Băsescu - Geoană - Antonescu). De această dată, însă, atenţia s-a concentrat mai puţin asupra primului loc şi mai mult asupra accesului în turul secund. Totodată, a fost un prim tur mai echilibrat decât cel din 2014: acum, totalul domnului Iohannis este egal cu suma următorilor doi competitori (Viorica Dăncilă şi Dan Barna), în timp ce în urmă cu cinci ani scorul domnului Ponta - câştigătorul primului tur - se apropia de suma următorilor trei clasaţi (Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu, Elena Udrea).

Au apărut elemente care sugerează modificări ale hărţii electorale româneşti, dar este preferabil să aşteptăm încheierea întregului ciclu electoral, în toamna sau iarna lui 2020. Hărţile cele mai interesante ar fi cele care reflectă evoluţiile în timp pentru fiecare partid: am putea astfel vedea zonele de superioritate (în care victoria îi revine în mod repetat), zonele concurenţiale (în care victoria alternează sau avem de a face cu diferenţe mici) şi cele de inferioritate (în care pierde constant).

Dacă discutăm despre PSD, a devenit şi mai evidentă concentrarea forţei acestui în zone de superioritate din Oltenia şi Muntenia, mai ales în partea sudică, dunăreană. Am putea vedea cum vechi zone de superioritate din Moldova şi din alte părţi se deschid competiţiei sau, mai rău, tind să devină zone de inferioritate. Fiind astăzi lipsit de un real potenţial de coaliţie, PSD nu poate decât să spere că va găsi soluţii interne să inverseze un proces care, din păcate pentru social-democraţi - pare susţinut de mutaţiile sociale şi demografice ale epocii. Se pot face consideraţii de acest tip şi pentru celelalte partide, în primul rând pentru PNL, ale cărui victorii din 2019 nu pot elimina preocuparea faţă de apariţia provocării USR-PLUS, mai ales în ceea ce liberalii consideră a fi zone de superioritate.

Adesea, în cazul alegerilor prezidenţiale, relaţia între votul pentru candidat şi votul (recent sau îndepărtat, nu contează) pentru formaţiunea politică a acestuia este dificilă. Domnul Dan Barna, spre exemplu, a observat că în Alianţa USR-PLUS i se cere socoteală pentru pierderea unui important număr de votanţi. Votând pentru domnul Iohannis, ei au refuzat să confirme presupunerile de coerenţă cu care au lucrat strategii de campanie ai USR-PLUS şi - de data aceasta spre bucuria acestora din urmă - s-ar putea răzgândi la anul. Alegătorii sunt, până la urmă, fiinţe bizare şi încăpăţânate.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

Nicolae GRECU

Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

Fotbalul nu trebuie să mai suporte umilinţa vasalităţii faţă de vremelnici politruci pe post de suzerani.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

Sunt evenimente sau întâmplări în viaţa fiecăruia dintre noi care ni se imprimă definitiv în memorie datorită semnificaţiei speciale pe care le‑o acordăm. Un asemenea eveniment este, în opinia autorului, cel evocat în rândurile următoare.

Silueta oraşului

arh. Ionel OANCEA

Silueta oraşului

Prima poveste a oraşului, scrisă în secolele XII-X înainte de Hristos, este despre ideea turnului până la cer construit pentru faimă. 

Teologie cu linguriţa (IV)

pr. Constantin STURZU

Teologie cu linguriţa (IV)

Statul are datoria de a veghea la sănătatea cetăţenilor, dar şi de a respecta legi precum cea care vorbeşte despre un "mod autonom" în care se organizează cultele. Nici o reglementare a autorităţilor nu poate aduce atingere unor adevăruri de credinţă, decât dacă se încalcă această "autonomie". Ideea că interesul public poate justifica intervenţia statutului în chestiuni de ordin religios nu este nouă. 

pulspulspuls

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

Caricatura zilei

Munca în vremea pandemiei

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.