Citiți aici integral „Ziarul de Sănătate” nr. 21

 

Maria Stamatin, profesor emerit la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, medic primar neonatologie, coordonatorul Departamentului Mama și Copilul de la Arcadia Spitale și Centre Medicale, a povestit pentru „Ziarul de Iași” că viitorii părinți au nenumărate întrebări despre perioada care urmează. „Oare o să mă descurc?”, „De ce plânge copilul meu?”, „Ce fac dacă plânge?”, „Unde o să doarmă, în cameră cu mine și soțul meu sau în cameră separată?”, „Voi ști să îl alăptez și să îi fac baie?”.

Aceasta consideră că familia ar trebui instruită din timpul sarcinii referitor la aspectele de îngrijire și alimentație, iar acest lucru se poate face prin Școala Părinților, organizată de majoritatea maternităților de stat și private, unde pot participa atât mama, cât și tatăl. Specialistul a explicat care sunt cele mai stresante situații cu care se confruntă părinții imediat după ce ajung cu bebelușul acasă.

Care este temperatura optimă din camera nou născutului?

Prof.dr. Maria Stamatin a subliniat că studiile de specialitate arată faptul că îngrijirea nou-născutului în aceeași cameră cu părinții este benefică pentru dezvoltarea ulterioară a copilului și pentru stabilirea unei relații psiho-emoționale mai bune cu părinții.

„Camera bebelușului trebuie să fie luminoasă, spațioasă și bine aerisită. De preferat este ca acesta să nu doarmă în pat cu părinții. Inițial pătuțul lui ar fi bine să fie tip coș pentru a recrea poziția din uterul mamei și pentru a realiza siguranța pentru nou-născutul de 1-2 luni. Ulterior pătuțul trebuie să aibă o saltea dreaptă, fermă, fără perne, fără jucării in jur și fără pături. Temperatura în cameră trebuie să fie între 18-22 de grade cu o medie de 20 de grade și cu o umiditate de 50-65%. În timpul somnului, nou-născutul va fi poziționat pe spate, nu pe o parte sau pe burtă pentru a prevenit moartea subită”, a explicat specialistul neonatolog.

Medicul îi avertizează de asemenea pe părinții care doresc să doarmă cu bebelușii în pat să fie conștienți că orice mișcare greșită din partea lor poate duce la accidente cum ar fi sufocarea nou-născutului.

Prof.dr. Maria Stamatin spune că în literatura de specialitate nu sunt cunoscute cauzele morții subite, dar la vârsta mică, între 2-6 luni, aceasta poate apărea, mai frecvent la nou-născutul și sugarul prematur. Pot fi implicați factori genetici precum un deces la un alt frate, factori neurologici – o dezvoltare cerebrală inadecvată. Alți factori enunțați de medic, care cresc riscul de moarte subită, sunt supraîncălzirea camerei unde doarme nou-născutul, poziționarea acestuia pe burtă sau pe o parte în timpul somnului, dar și dacă vorbim de o cameră neaerisită sau în care s-a fumat.

Cum se ține corect bebelușul în brațe?

Ținerea în brațe a bebelușului este de multe ori o provocarea pentru părinți. Conform specialiștilor neonatologi se recomandă să fie sprijinit capul, gâtul, spatele și șoldurile cu o mână, iar cu cealaltă fundul și picioarele.

Prof.dr. Maria Stamatin a explicat că sunt câteva poziții acceptate și naturale în același timp pentru bebeluș, mai ales pentru cel sub trei luni.

„Poziția pe umăr, în care corpul copilului este paralel cu corpul mamei și se ridică copilul la înălțimea umerilor cu poziționarea capului pe umăr, mama sprijină capul și gâtul cu o mână, iar fundul cu cealaltă mână. O altă poziție este a leagănului când copilul stă cu capul în plica cotului, corpul paralel cu burta sau pieptul mamei, se sprijină capul și trunchiul cu o mână și cu cealaltă șoldurile și picioarele. Este o poziție bună pentru alăptat și pentru legănat copilul. Putem apoi să așezăm copilul pe burtică și strecurăm o mână sub el. Este o poziție care ameliorează durerile din timpul colicilor”, le-a sfătuit pe mămici prof.dr. Maria Stamatin.

Mai poate fi folosită și poziția scaunului, atunci când bebelușul va sta pe mâna mamei sau a tatălui ca într-un scaun, cu spatele spre pieptul mamei sau tatălui, cu o mână se ține de piept si cu cealaltă se sprijină fundul. Medicul spune că această poziție este utilizată mai ales pentru copii mai mari de 3 luni.

Laptele de mamă nu este doar aliment, ci și medicament

Pentru a nu mai exista nelămuriri, medicul a descris respirația nou-născutului care inițial este mai rapidă și mai superficială, uneori cu mici perioade de oprire, fără însă a fi patologică. Alteori poate fi zgomotoasă din cauza secrețiilor adunate în nas care pot fi îndepărtate cu ser fiziologic sau cu apă de mare.

Dacă însă apare o respirație șuierătoare, cu efort, neonatologul a avertizat că trebuie să consultăm imediat medicul de familie sau pediatrul, deoarece respirația șuierătoarea poate apărea în cazul unei infecții respiratorii, de obicei virale.

Alimentul ideal pentru nou-născutul și sugarul până la vârsta de 6 luni este laptele mamei care este perfect adaptat nevoilor de nutriție și digestie. Prof.dr. Maria Stamatin a spus că există un lucru foarte important pe care ar trebui să îl știe toate mamele: „nicio formulă de lapte nu poate egala laptele matern”. Acesta nu este numai un aliment, ci și un medicament prin conținutul de anticorpi și celule antiinfecțioase, protejează copilul de infecții respiratorii, la nivelul urechilor și urinare.

„Protejează copilul de alergii, cum ar fi alergia la proteinele laptelui de vacă, dermatita atopică, astmul bronșic. Copilul alimentat la sân nu va dezvolta rahitism, anemie, obezitate, diabet zaharat de tip 1. Alimentația la sân va duce la o dezvoltare neurologică mai bună, cu un coeficient de inteligență superior copilului alimentat cu formulă de lapte și de asemenea va duce la o dezvoltare mai bună a vederii. Bebelușul va stabili o relație psihio-emoțională cu mama, iar pentru aceasta alăptarea va scădea riscul de a dezvolta cancer de sân și cancer al organelor genitale”, a punctat specialistul.

Scăderea în greutate: când trebuie să ne facem griji

Medicii au explicat că până la ieșirea din maternitate, nou-născutul scade între 5-10% din greutatea de la naștere din cauza pierderilor prin urină, scaun, tegumente și sigur prin cantitatea mai mică de lapte matern. Ulterior, a explicat neonatologul, după ce lactația s-a instalat și nou-născutul suge eficient trebuie să ajungă la greutatea de la naștere într-o perioadă cuprinsă între 10 zile și 2 săptămâni.

Prof.dr. Maria Stamatin a spus că trebuie să fim atenți, deoarece în timpul suptului sau a alimentației cu biberonul nou-născuții înghit aer împreună cu laptele și pot deveni agitați. Sfatul specialistului este să ridicăm nou-născutul în poziția pe umăr și să batem ușor copilul pe spate până elimină aerul. Nu trebuie să ne speriem dacă, împreună cu aerul, elimină și o cantitate mică de lapte.

Agitație intensă, vărsături, modificarea scaunelor ca și consistență și număr, sânge în scaun, tusea, obstrucția nazală, respirația șuierătoare, febra de peste 37,5 sunt semne că trebuie să apelăm de urgență medicul de familie sau la pediatru. Febra de peste 37.5 poate să apară prin deshidratare cauzată de lipsa de aport deoarece copilul nu a mâncat destul lapte, prin supraîncălzire, fiind îmbrăcat excesiv, prin îngrijirea în camere cu temperatura crescută și prin infecții respiratorii, digestive sau la nivelul urechilor.

„În situația când nou-născutul este deshidratat, prezintă tegumente și mucoase uscate, urinează insuficient, urinele sunt hipercrome, adică închise la culoare, cu prezență de pete pe scutec, trebuie să consultăm medicul”, a conchis medicul neonatolog.

 

 

 

Publicitate și alte recomandări video