Sharm el-Sheikh: între vis exotic și realitate – ce trebuie să știi înainte de o vacanță în Egipt

Șapte zile într-o stațiune exotică, cu hoteluri de lux, recife spectaculoase și povești care se împletesc între mit și realitate – un scenariu promițător, dar care, așa cum aveam să descopăr, vine și cu întrebări, temeri și provocări neașteptate. Cum e să te aventurezi în deșert pe spinarea unei cămile? Cât de sigur este să te plimbi prin bazaruri? Și, mai ales, cum e să descoperi o altă față a Egiptului, dincolo de clișeele turistice?

Egiptul nu este doar despre piramide și faraoni, ci și despre contraste amețitoare și senzația aceea unică de a păși într-o lume complet diferită de cea de acasă. De fapt, despre piramide și faraoni aveam să învăț cel mai puțin în această excursie. Când mă voi mai plânge vreodată de blocajele din traficul ieșean, ar trebui să-mi amintesc de haosul din Cairo, unde motociclete, autobuze, scutere și camionete supraîncărcate par să se întreacă într-un joc al nervilor, în care cămilele și tuk-tuk-urile sunt prezențe absolut obișnuite. Aici se claxonează pentru că toată lumea claxonează, iar regulile de circulație par mai degrabă un concept abstract.

Nu mai fusesem în Egipt așa încât, înainte de a pleca la drum am căutat să mă informez în primul rând cât de sigur este să călătorești în această țară și în special în Sharm el-Sheikh – stațiune aflată în Sinai, peninsula mărginită la Nord-Est de Fâșia Gaza. Aveam să descopăr, la întoarcere, că tocmai apropierea de Fâșia Gaza este generatoarea principalelor temeri ale celor care cumpănesc dacă să se aventureze în Egipt sau să aleagă un concediu însorit pe o plajă din Europa.

Cât de sigur este să călătorești în Egipt?

Ca să-mi răspund la această întrebare, am verificat pagina Ministerului Afacerilor Externe și am căutate avertismentele de călătorie. Am descoperit că gradul de alertă stabilit de oficialii români pentru Egipt este unul destul de ridicat (la nivelul 7 din 9, ceea ce înseamnă că anumite regiuni trebuie evitate cu orice preț). Nordul Peninsulei Sinai, granița cu Libia și zona de frontieră cu Sudanul sunt considerate periculoase din cauza riscului ridicat de atacuri teroriste și a instabilității din regiune.

La fața locului, în Egipt, am primit asigurări privind securitatea în zonă de la Cătălin, un constănțean stabilit în Sharm el-Sheikh în urmă cu patru ani, care a însoțit grupul din care făceam parte în unele dintre excursiile din peninsula Sinai și care susține că nu s-a confruntat cu incidente de securitate de când locuiește în Egipt. Cu toate acestea, în momentul în care unul dintre colegii jurnaliști a părăsit resortul și a plecat cu un Uber pe cont propriu în căutarea pieței vechi din Sharm, la o distanță de 15-20 de km, Cătălin l-a privit de parcă s-ar fi lansat într-o misiune periculoasă.

De fapt, și Ministerul Afacerilor Externe recomandă turiștilor care își planifică vacanța în stațiuni precum Sharm el-Sheikh, Hurghada sau Cairo să evite aglomerațiile, protestele spontane și deplasările pe cont propriu în afara zonelor turistice sigure. În plus, există restricții de circulație pe timp de noapte în unele regiuni, iar autoritățile egiptene aplică măsuri stricte de securitate, pentru că riscurile, deși sunt reduse, nu sunt inexistente.

Trebuie să vă așteptați la mai multe controale de securitate, atât la aeroport, cât și în stațiunea de destinație. La aeroport am trecut bagajele prin câte două puncte de verificare, la mică distanță unul de altul, atât la intrarea în Egipt, cât și la plecare. În plus, am fost oprită și pentru un control aleator de către vameșii egipteni care căutau să detecteze substanțele explozive pe pielea, îmbrăcămintea sau în bagajele pasagerilor. Am trecut, în schimb, cu trei sticle de 500 ml de apă și cu mâncare fără să mi se ceară să le arunc în pubela din fața porților de control.

Un control de securitate era și la intrarea în piațeta Soho, unde este amplasat hotelul în care urma să fim cazați – o zonă cu un ansamblu de magazine care amintește pe timp de zi de Eforie Nord în luna aprilie și noaptea de orice orășel din România decorat de Crăciun.

Apoi o altă poartă de securitate la intrarea în curtea hotelului și încă una la intrarea în hotel. La plecarea în excursiile programate de agenție, șoferul autocarului a fost oprit la cele două porți exterioare să prezinte documente. În plus, în toate excursiile din peninsula Sinai grupul a fost însoțit de un polițist în civil, o prezență discretă, de altfel, al cărui rol, ni s-a explicat, era să raporteze din când în când locul în care ne aflam.

Documente și formalități pentru vacanța în Egipt

Cetățenii români care călătoresc în Republica Arabă Egipt în scop turistic au nevoie de pașaport valabil și viză. Aceasta se poate obține la aeroport, contra sumei de 25 dolari, achitată pe loc, sau poate fi solicitată în prealabil la Ambasada Republicii Arabe Egipt din România. De asemenea, autoritățile egiptene au introdus un sistem electronic pentru obținerea vizelor turistice, unde cetățenii români cu pașapoarte simple pot aplica online pentru o viză cu o singură intrare, la același cost de 25 dolari.

Ministerul Afacerilor Externe mai recomandă insistent încheierea unei asigurări medicale cuprinzătoare, cu o valoare minimă de 30.000 euro/dolari, care să acopere inclusiv costurile repatrierii medicale sau, în caz extrem, ale repatrierii decedatului. „Costurile serviciilor medicale în Egipt sunt ridicate: o consultație medicală standard costă între 20 și 40 dolari, o zi de internare la un spital cu standarde internaționale variază între 100 și 300 dolari, iar pentru cazuri de urgență sau intervenții chirurgicale, costurile pot depăși 1.000 dolari. În lipsa unei asigurări, pacientul trebuie să achite costurile în avans, majoritatea spitalelor solicitând plata inițială de cel puțin 10% din valoarea totală a tratamentului”, se menționează pe site-ul MAE. Polița pe care am încheiat-o eu pentru o durata de 8 zile, ce îndeplinea toate condițiile recomandate de MAE, a costat 74 de lei.

Suma maximă permisă la intrarea și ieșirea din Egipt este de 10.000 dolari americani. Orice sumă care depășește acest plafon trebuie declarată în formularul vamal la sosire. Controlul la ieșirea din țară este extrem de strict: se interzice cetățenilor străini să părăsească Egiptul cu mai mult de 5.000 lire egiptene asupra lor. Pentru orice plată în Egipt se acceptă atât lirele egiptene (un leu = 10-11 lire egiptene), cât și dolarii sau moneda euro.

La plecarea din Egipt este obligatorie înfolierea bagajelor de cală, serviciu care costă în aeroportul din Sharm el-Sheikh 5 dolari (sau contravaloarea in lire egiptene). Mi s-a spus că această obligație a fost introdusă doar pe zborurile către România, în urma deselor reclamații ale românilor care spuneau că li s-a umblat prin bagaje. Nu am putut verifica informația, dar pot confirma că înfolierea este obligatorie. Așadar, nu cheltuiți toată valuta la cumpărături. Puneti-vă deoparte acești bani, ca să nu pierdeți timp prin aeroport.

Dilema apei

Dilema apei am rezolvat-o tot la fața locului. Prieteni grijulii mă sfătuiseră înainte de plecarea în Egipt să nu beau sub nicio formă apă neîmbuteliată, să nu consum băuturi servite cu cuburi de gheață și nici măcar să nu ma spăl pe dinți cu apa de la chiuvetă, dacă vreau să evit eventuale tulburări intestinale.

Același lucru îl citisem și pe internet. Același Cătălin din Egipt a fost cel care ne-a spulberat și aceste temeri, spunând că putem să folosim liniștiți apa curentă. Pe de altă parte, apa îmbuteliată plată a fost la discreție pe toată durata șederii. De exemplu, omul de serviciu îmi lăsa zilnic trei sticle de 500 ml în cameră.

Bacșișul, lege nescrisă

Una dintre întrebările pe care mi le-am pus înainte de plecarea către Egipt, și la care mi-au răspuns câțiva cunoscuți care aveau deja experiența călătoriilor în această țară, a fost cea referitoare la bugetul de călătorie. Mi s-a răspuns (și mi-am confirmat această informație) că, în condițiile unei cazări all inclusive, cheltuielile în Egipt sunt minime, iar bugetul de călătorie rezonabil pentru un sejur de 7 zile, pentru cei care nu sunt pasionați de cumpărături, poate fi de circa 400 de euro/dolari. Atenție, însă, o parte importantă din acești bani va fi cheltuită pe bacșișuri.

În cazul nostru, cazarea a fost la Hotelul Savoy, un hotel de cinci stele. Cele cinci stele egiptene echivalează însă, în standardul cunoscut de noi, mai degrabă cu trei stele. Un valet te conduce în cameră și așteaptă câteva secunde pentru bacșiș. L-am ignorat, pentru că plecasem de acasă cu puțini bani cash, și aceia în bancnote mari. La fel, am încercat să-l ignor pe Mina, „cameristul” care m-a informat că el va fi persoana care îmi va face curățenie în cameră pe durata întregului sejur și care apoi mi-a sărit în față ori de câte ori ieșeam din cameră, iar când mă întorceam apărea de nicăieri, să mă salute. După două zile, când am descoperit bancomatul de la recepția hotelului și am scos de pe Revolut lire egiptene, l-am salutat pe Mina punându-i în palmă 200 de lire (circa 4 euro). Până la finalul sejurului nu mi-a mai tăiat calea, iar două zile după bacșiș mi-a modelat și inimioare din prosoape, pe care le găseam pe pat.

A urmat apoi un lung șir de bacșișuri pentru toți ghizii care ne-au însoțit în diverse aventuri, pentru șoferii care ne-au condus, pentru instructorii de scufundări și snorkeling, pentru oamenii care țineau cămilele de căpăstru și pentru căruțașii care mânau un fel de ricșe trase de cai în preajma piramidelor.

Shopping forțat sau turism?

Medicamentele sunt foarte ieftine în Egipt, așa că shoppingul la farmacie e o obișnuință în Sharm el-Sheik. Prețurile sunt, spun cei care au cumpărat, la jumătate față de România. Farmaciile sunt, de altfel, unele dintre puținele magazine în care am văzut produse cu etichete cu cod de bare. Sau etichete cu preț. Dacă vă place să negociați, Egiptul poate fi un paradis, probabil. Dacă sunteți ca mine, veți evita cumpărăturile. În orice caz, negocierea poate reduce prețul cu măcar o treime la aproape orice produs. Veți întâlni însă vânzători abili, care sunt gata să glumească, să facă trucuri simpatice, să vă flateze (mie mi s-a spus de câteva ori că, fiind blondă cu ochi albaștri, valorez o sută de cămile) sau să vă invite să alegeți cât mai multe obiecte pentru cumpărat și să facă reducerea la final.

Una din zilele de vacanță a fost destinată călătoriei la Cairo, unde urma să facem o croazieră pe Nil, o vizită la Muzeul Egiptean, urmând ca apoi să mergem să vedem piramidele și Sfinxul. Le-am bifat pe toate în mare viteză, cu ghidul pe urmele noastre, grăbindu-ne să ajungem mai degrabă la anumiți vânzători de suveniruri. Promisa vizită la Muzeul Papirusului a fost de fapt o vizită la un atelier meșteșugăresc cu vânzare de produse. Muzeul parfumului era un magazin în care se oferea ad-hoc o lecție despre cum se amestecă esențele, în timp ce clienților li se pun în mâini un „meniu” din care își pot alege ingredientele. Deveniți cursanți pe nepregătite, clienții se văd în situația în care, de politețe, acceptă să își creeze astfel propriul parfum care, „garantat”, va avea efect seducător, afrodisiac, etc.

Vizita la „muzeul parfumului” avea să fie și ultima oprire pentru noi. Indispus probabil, din cauză că grupul ar fi dorit să viziteze orașul vechi, conform programului dinainte stabilit, în timp ce el intenționa să facă o altă oprire (la un magazin de bijuterii, din câte am înțeles), ghidul a oprit mașina în trafic și ne-a cerut să completăm un formular de satisfacție. Apoi, cu două astfel de formulare completate (ambele apreciindu-i prestația ca fiind cel mult mediocră), ne-a abandonat, spunând că e timpul să mergem la aeroport, dacă vrem să ajungem la timp. Noroc că șoferul microbuzului, care nu vorbea engleză, știa în ce direcție trebuie să se îndrepte. Și astfel, am reușit să prindem avionul care să ne ducă de la Cairo, înapoi în Sharm El-Sheikh.

Ponturi:

• Verificați pe pagina Ministerului Afacerilor Externe dacă există alerte de călătorie: Egipt | Ministry of Foreign Affairs
• Consultați în prealabil sfaturile disponibile pe site-ul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile: https://www.cnscbt.ro/index.php/sfaturi-pentru-calatori
• Puteți obține viza pentru intrarea în Egipt la această adresă: http://visa2egypt.gov.eg/
• Cumpărați o asigurare de călătorie!
• Purtați o încălţăminte care poate fi descălțată și încălțată ușor la trecerea prin porțile de securitate.
• Asigurați-vă că aveți dolari sau euro în bancnote mici, pentru bacșișuri.
• La plecarea din Sharm el-Sheik, bagajele de cală se înfoliază obligatoriu, serviciu care costă 5 dolari. Pregătiți acești bani și luați în considerare că veți mai pierde câteva minute și cu această operațiune.

Pentru cei care planifică o vacanță în Egipt, informațiile utile despre siguranță, reglementări și bugetul necesar sunt esențiale pentru o experiență fără surprize neplăcute. Dacă în acest articol am încercat să răspund la câteva dintre întrebările pe care eu însămi mi le-am pus la plecarea în Egipt (și la care am găsit răspuns pe parcursul călătoriei), într-un articol viitor voi povesti mai multe despre cazare, despre aventurile trăite în timpul sejurului, despre momentele de relaxare pe plajă și despre micile provocări care, până la urmă, au adăugat condimentat călătoria.

Publicitate și alte recomandări video