Siguranța și securitatea în școli - condiții esențiale pentru o educație de calitate
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 19.05.2021

Comunicat de presă (P)

Siguranța și securitatea în școli - condiții esențiale pentru o educație de calitate

GALERIE
TIB_5256
  • TIB_5256
- +

Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreședintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, a analizatproblemele și temele asociate demersului educațional, în sensul serviciilor educaționale complementare - supravegherea elevilor pentru evitarea incidentelor în spațiul școlii,transportul elevilor și al studenților,dotarea cabinetelor medicale școlare, existența personalului medical bine pregătit, situația cazărilor și a camerelor de locuit în internatele școlare/studențești, prezența și implicarea psihologilor, a consilierilor școlari etc.

În arhitectura unui învățământ modern și de calitate unele aspecte sunt esențiale pentru educarea și formarea tinerilor – competența și dăruirea profesorului, conținuturile învățării, aspectele curriculare, parteneriatele la nivel de comunitate locală, experiențele de cunoaștere. Pe lângă aceste condiții menționate, trebuie să fie în atenția noastră și corolarul de servicii sociale, servicii de sănătate, de consiliere, elementele de confort și siguranță oferite tinerilor în cadrul instituțiilor educaționale, infrastructura școlară și universitară ”, a precizat Camelia Gavrilă, deputatul PSD de Iași.

Dincolo de reperele și valențele academice incontestabile ale școlii românești, trebuie să asigurăm tinerilor siguranța necesară, securitatea în spațiile școlare și servicii complete pentru a sprijini și a stimula activități ce vizează progresul școlar, pregătirea profesională, performanța și excelența.

1.    Aspecte ale sistemului educațional în relație cu sănătatea elevului/studentului asigurată în cadrul instituțiilor de învățământ.

În Raportul Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor din România 2018, realizat de Institutul Național de Statistică, un impact mare asupra sănătății acestora îl au următorii factori: deficienţele mobilierului şcolar (degradat, necorespunzător vârstei şi mai ales scopului), nerespectarea curbei de efort a elevilor la întocmirea orarului, a programelor şcolare, la programarea tezelor şi testelor, iluminatul artificial necorespunzător în sălile de clasă, ateliere şi laboratoare. Una din cele mai grave deficienţe în sezonul rece este imposibilitatea asigurării temperaturii normale în interiorul unităților destinate colectivităţilor de copii şi tineri. Corelat cu acest fapt este respectarea parțială a normelor privind microclimatul (supraaglomerare în sălile de clasă, lipsa de aerisire şi ventilaţie, gradul de curăţenie). Asistența medicală din școli se confruntă cu deficiențe privind spațiile cabinetelor medicale și dotările materiale, iar în unele cazuri lipsa medicilor generaliști, a medicilor stomatologi și a personalului sanitar calificat din aceste cabinete riscă să diminueze funcționarea la parametrii ideali. O problemă aparte o reprezintă situația școlilor din mediul rural, acolo unde asistența medicală este asigurată prin medicii de familie și dispensarele medicale aflate la o anume distanță față de unitățile de învățământ.

2.    Probleme de siguranță si securitate aelevului/studentului în instituțiile de învățământ.

Aproximativ 3 din 10 elevi sunt afectați de fenomenul bullying, iar, din păcate, aceste forme de agresiune fizică, verbală, atitudinală sunt tot mai accentuate, efectele fiind vizibile în comportamentul și atitudinea celor agresați. La acestea se adaugă incidente în relația cu profesorii de la catedră, dar și prezența actelor de violență în contextul pătrunderii în incinta școlilor a unor persoane străine mediului școlar. Toate aceste aspecte generează o stare de nesiguranță a elevilor și preocuparea părinților.

În acest sens, menționăm că prin Camera Deputaților a parcurs fluxul legislativ un proiect de lege ce prevede obligativitatea introducerii camerelor de filmat în instituțiile de învățământ, inclusiv la nivel preșcolar, tocmai pentru a asigura supravegherea, monitorizarea copiilor și a elevilor, evitarea unor incidente cu efecte grave în plan afectiv, psihologic, atitudinal. În același sens am votat o inițiativă axată pe tema bullying-ului – definire conceptuală, integrare în context educațional, măsuri și demersuri, precizarea modului în care trebuie să se implice instituții și factori educaționali importanți.

3.    Condiții de desfășurare a activităților educaționale ale elevilor și studenților în instituțiile de învățământ.

Potrivit INS, mai mult de jumătate dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15-19 ani au domiciliul în mediul rural, iar majoritatea liceelor și școlilor profesionale sunt situate de obicei în zona urbană. Naveta implică diferite costuri și riscuri, iar internatul școlar/căminul studențesc reprezintă soluții optime. Situația actuală a multor internate din România indică un stadiu ridicat de degradare, încadrarea în diferite grade de risc seismic, fonduri insuficiente etc. Situația este prezentă și în mediul universitar, unde procentul studenților ce nu au domiciliul în aceeași localitate cu universitatea la care studiază este mult mai mare, iar spațiile de cazare sunt evident insuficiente. Considerăm că cele aproximativ 16 internate studențești, aflate la diferite nivele de realizare, sunt obiective și etape importante în rezolvarea situației semnalate. De asemenea, se impune reabilitarea internatelor școlare și continuarea demersurilor pentru rezolvarea treptată a problemei.

Deputatul PSD, Camelia Gavrilă precizează că răspunsurile la aceste întrebări și dileme sunt complexe, dar există și unele soluții explorate de decidenți și prezentate în dezbateri și proiecte de abordare strategică:

► Prezența în număr suficient a personalului care să asigure siguranța și securitatea elevilor în școli și să preîntâmpine posibile incidente și acte de violență;
► Cursuri/stagii de formare continuă pentru personalul medical, precum și aprovizionarea cu materiale consumabile necesare cabinetelor de medicină școlară;
► Asumarea unui parteneriat strategic pentru dotarea și amenajarea cabinetelor medicale școlare, a celor stomatologice studențești între instituțiile locale, autorități locale și unitățile școlare sau universități.
► Monitorizarea elevilor și a instituțiilor educaționale, adoptarea unor strategii de intervenție pentru evitarea actelor de violență în spațiile educaționale.
► Creșterea treptată a numărului de consilieri școlari, resursă umană de specialitate extrem de importantă prin care se asigură consilierea psihologică, armonizarea colectivelor de elevi, suportul psihologic necesar în cazuri individuale, consilierea în carieră.
►  Identificarea și rezolvarea constantă a problemelor ce vizează infrastructura școlară și universitară, calitatea și siguranța construcțiilor - școli și licee, grădinițe, universități, internate, inclusiv dotările necesare.

Trebuie să ne preocupe constant calitatea ambientului școlar și universitar, siguranța și securitatea acestuia, existența personalului de specialitate, asigurarea acelei firești stări de bine a tinerilor în mediul școlar, trebuie să anticipăm atât nevoile, cât și posibilele riscuri educaționale, astfel încât să asigurăm în școli accesul la cunoaștere, formare, învățare eficientă, dar și pachete de servicii complete. Școala sau universitatea nu înseamnă doar locul unde tinerii acumulează cunoștințe, unde studiază întru-un anume spațiu, ci și locul în care se formează, se dezvoltă, aspiră, comunică, interferează în proiecte, judecă valoric, de fapt un spațiu real și simbolic în aceeași măsură, prin care trece povestea lor de viață, cunoaștere și devenire. În aceste condiții, alături de Guvern este importantă și contribuția autorităților locale, nu doar în calitate de simpli finanțatori, ci și ca reprezentanți implicați ai comunității, conștienți de rolul esențial pe care îl au și de efectele pe termen lung pe care le antrenează educația.”

Mai multe informații regăsiți pe site-ul www.cameliagavrila.ro.

 

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

VICEPREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,
ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPOR
T

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spre 2024

Cătălin ONOFREI

Spre 2024

Spion rus ori doar simplu mercenar român, Ponta s-a activat şi a apăsat deja butonul roşu!

Filmuletul zilei

opinii

Zona de confort

Briscan ZARA

Zona de confort

E o poziţie în care am putea sta la nesfârşit, pe care o căutăm în momentele grele, o regretăm când o pierdem, dar pe care de multe ori o şi urâm pentru că nu ne oferă nimic deosebit. Cu toţii căutăm şi găsim această stare, fără ea e greu de trăit. Pentru că vrem sa ne simţim confortabil, liniştiţi, relaxanţi. Ca orice pe lumea asta însă, foarte rar recunoaştem când suntem într-o asemenea stare şi o apreciem extrem de puţine ori.

Familia românească în lumina datelor statistico-demografice

Ciprian IFTIMOAEI

Familia românească în lumina datelor statistico-demografice

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a stabilit ca pe data de 15 mai a fiecărui an să se aniverseze Ziua Internaţională a Familiei pentru a sublinia importanţa pe care comunitatea internaţională o acordă familiilor. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului şi a Patriarhiei Române, ziua de 15 mai a devenit zi de sărbătoare a familiei şi în România. Pentru anul 2021, Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a propus ca temă de reflecţie „Familiile şi noile tehnologii”.

Trilogia. Ultimul capitol

Mihai DORIN

Trilogia. Ultimul capitol

Drama universităţilor româneşti în primele decenii ale regimului comunist nu era un subiect lesne de acceptat la începutul anilor ’90 de comunitatea academică. Istoricul Dănuţ Doboş a constatat acest decalaj dintre subiectul istoric şi receptori, preferând, pentru început să se adreseze publicului larg.

pulspulspuls

De ai noştri fug toţi ca dreacul de tămâie

De ai noştri fug toţi ca dreacul de tămâie

Nu ştim dacă aţi observat în ultimele zile cam cât de tare a decăzut Iaşul, odată cu penaliada marilor cârmaci liberali, dar haideţi să vă atragem noi atenţia la un aspect care poate v-a scăpat. 

Caricatura zilei

Descoperire științifică

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.