Cum decurg alegerile la UAIC pentru alegerea rectorului. La ora 14, s-a votat în proporție de 60,1% - UPDATE
UPDATE (22:52): Tudorel Toader: “La final de mandat de Rector al UAIC! Stimati colegi, Sunt on (...)
citeste totmarti, 19.03.2024
Prima poveste a oraşului, scrisă în secolele XII-X înainte de Hristos, este despre ideea turnului până la cer construit pentru faimă.
O imagine posibilă a acestuia a fost desenată pe lut încă din secolul VI înainte de Hristos. De atunci până astăzi reprezentările s-au înmulţit spectaculos. Multe dintre ele, cum este „Turnul Babel” pictat în 1563 de Peter Bruegel cel Bătrân, prefigurează proiectele turnurilor oraş de astăzi posibil a fi construite în orice moment.
Nevoia de semne verticale puternice, simboluri ale comunităţii este genetică. Sunt nenumărate exemple în cursul istoriei, realizate în toate părţile de lume. Republica Veneţia a construit în secolul IX campanilul din piaţa San Marco vizibil de la mare distanţă. Forma actuală datează din anul 1514. Devenit reper fizic şi afectiv al veneţienilor, cu cei aproape 100 de metri ai săi (Iaşul nu are nici astăzi o clădire atât de înaltă), campanilul s-a prăbuşit în 1902. Pierderea resimţită de comunitate a fost aşa de mare încât resursele pentru refacerea lui, pe parcursul a zece ani, au fost identificate şi alocate cu tot entuziasmul posibil. Foarte mulţi veneţieni trăiau o depersonalizare o dată cu dispariţia axului vertical de articulare a celor două pieţe publice adiacente pieţii San Marco. Totul a reintrat în normalitate o dată cu inaugurarea, cu mare fast, a campanilului în anul 1912. De altfel Veneţia pentru relaţia specială cu apa şi Florenţa, dominată de cupola lui Brunelleschi, pentru relaţia cu situl coliniar, sunt structurile urbane studiate de Kevin Lynch cu scopul definirii setului de principii călăuzitoare în dezvoltarea oraşului american.
După al doilea război mondial, oraşele Americii au luat-o razna. Într-o creştere explozivă, deci haotică, şi-au pierdut reperele şi coerenţa (fenomenul, la scară mult mai mică, în forme mai destructurate, se întâmplă în România ultimilor 30 de ani). Intervenţia acceptată şi, mai ales, susţinută a specialiştilor de talia lui Kevin Lynch, a făcut posibilă sintetizarea unui construct urban specific uşor de identificat, de tip babelean. Pe o dezvoltare reticulară, omogenă, orizontală în teritoriu a oraşului, se înalţă în centru gruparea de zgârie-nori în competiţia evidentă pentru a ajunge cât mai aproape de cer.
Rememorarea sintetică a aventurii oraşului are două scopuri. Primul, pune în evidenţă continuitatea conceptului occidental de oraş de la Babilon până astăzi, în această structură ideea de reper faimos al comunităţii este esenţial. Al doilea este repunerea în conversaţie a siluetei pierdute a Iaşului.
Admiratorul fără rezerve al Iaşului istoric, G.M. Cantacuzino, pomenit în acest spaţiu mediatic de multe ori, susţin în continuare că merită înfiinţarea centrului de studii urbane care să-i poarte numele, a descris cu fineţe, profunzime şi rigoare silueta lui în eseul „Oraşul Iaşi un peisaj”. Privit din drumul Vasluiului, de pe Bucium, oraşul se anunţa cu icoana grupului de mănăstiri Cetăţuia, Frumoasa şi Galata în dialog cu monumentele din centrul istoric dominat de Palatul Culturii, Mitropolie şi Golia. Din şoseaua Unghenilor priveliştea impresiona prin mulţimea turlelor zvelte adunate în jurul Palatului într-o imagine competitivă în raport cu orice altă alcătuire similară din lume. Dinspre Copou mulţimea monumentelor capăta dominanta prestigioasă, plină de forţă a mănăstirii Golia, în timp ce de pe dealul Tătăraşilor silueta grandioasă a întregului oraş putea fi percepută în toată desfăşurarea ei graţioasă pe şi între coline. Imaginile vorbesc elocvent despre impresionantul peisaj urban al Iaşului istoric. Trebuie însă să recunoaştem că este o valoare rezultată, adiţionată în cursul istoriei, susţinută pe simţul locului bine ales pentru fiecare edificiu important. Până în anul 1946 nu au existat proiecte de urbanism la scara întregului oraş.
Patrimoniul urbanistic al Iaşului, unic în România, a fost puternic negat de dezvoltarea comunistă controlată prin planuri cincinale şi de dezvoltarea necontrolată din ultimii 30 de ani. Zonele dens construite cu regim de înălţime relativ mare anulează atât valoarea peisajului natural, cât şi silueta istorică a oraşului. Tot ce se mai poate vedea la nivel de ansamblu este un melanj de clădiri de toate formele şi mărimile amplasate fără reguli lizibile unele faţă de altele. În buzunarul fără fund al intereselor imobiliare, arhitectura îşi pierde specificitatea ei esenţială, aceea de artă a organizării spaţiului, a spaţiului cultural circumscris istoriei şi peisajului locului. Dacă în imaginile tradiţionale ochiul află armonii, ierarhii, plasticitate şi diversitate, în cele de astăzi nu mai poate percepe decât pasta omogenă, inodoră şi incoloră în creştere ca un val de lavă ce pare a fi imposibil de controlat, a construcţiilor de toate felurile, culorile şi materialele posibile.
Avem în faţă numai două opţiuni. Să lăsăm în continuare acest val să inunde memoria comunitară în numele profitului orb sau, cu multă dragoste, talent şi interes pentru sănătatea noastră spirituală, să redesenăm oraşul stradă cu stradă, insulă cu insulă, astfel încât valoarea lui de ansamblu să-l propulseze iarăşi acolo unde îi este locul: cea mai valoroasă sinteză de civilizaţie urbană românească.
Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Roşia Montană: aspecte mai puţin înţelese şi complexul resurselor
Tradiţie veche la partidoiul ieşean: cum l-au împins pe scări la vale Bogdăneii taman pe Măricel?
Alegeri la „Al. I. Cuza”: Prof. Codrin Liviu Cuţitaru - NU VĂ FIE FRICĂ, TUDORICĂ PICĂ!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |