Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Simulare MApN: Rusia ar putea ocupa Iaşul şi Moldova în numai 24 de ore. Analiză ZdI despre "Poarta Focşanilor"

GALERIE
tancuri-rusia1
  • tancuri-rusia1
- +

În septembrie 2019, într-o simulare organizată la Academia Forţelor Terestre de Apărare „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, s-a testat succesul pe care l-ar avea armata română în confruntarea cu „roşii” - un invadator teoretic, superior ca tehnică şi număr - pe terenul ales de români - Poarta Focşanilor. „Jocul de război” presupunea că invazia avea loc dinspre est, prin Moldova şi Dobrogea. 

Concluzia? O înfrângere categorică în numai 24 de ore. Forţele terestre şi cele aeriene române erau făcute zob, în timp ce inamicul nici nu intra în bătaia de foc a bateriilor româneşti. De una singură, armata română era spulberată. Dar ce se întâmpla cu sprijinul NATO şi al echipamentelor militare de vârf?

În scenariul al doilea, dotată cu sisteme de lansatoare de rachete, elicoptere de atac şi cu sprijin aliat, armata română putea face din Poarta Focşanilor o „capacană mortală” pentru tancurile invadatorilor „roşii”.

Se ridică însă automat întrebarea de ce ar merge Rusia pe scenariul făcut de armata română, intrând într-o capcană binecunoscută serviciilor militare. De ce nu ar dejuca scenariul românesc, alegând o altă rută sau modalitate de atac (războiul este arta imprevizibilului şi a surprinderii), cum s-a mai întâmplat în istorie?

Aceste întrebări fireşti sunt ridicate şi de experţii americani. Julian Lindley‑French (Center for European Policy Analysis – CEPA): „Pentru mine, problema pusă de acest scenariu (românesc) a fost de ce ar lua măcar în calcul inamicul să intre acolo, dacă până şi nouă ni se pare atât de dificil să intrăm acolo. Ar fi nevoie de o forţă armată a Rusiei foarte mare, mult mai mare decât există astăzi, pentru a putea pătrunde, rămâne şi pacifica. Apoi ce face? Adevărul este că vorbim despre o regiune în care intri şi ieşi foarte greu”.

Dubiile americanilor privind planurile armatei române de a securiza Poarta Focşanilor sunt normale şi justificate, însă nu au drept de „veto”, pentru că fiecare stat NATO îşi defineşte individual vulnerabilităţile de securitate şi încearcă să le rezolve prin cooperarea cu aliaţii.

După simularea de la Sibiu, Bucureştiul a mers înainte cu operaţionalizarea Porţii Focşanilor, zonă în care consideră că poate organiza o linie de apărare bazată pe tancuri. Aşa apare a doua problemă: infrastructura românească, care nu permite mobilizarea rapidă a trupelor NATO şi transportul lor.

„Problema este că trebuie să traversezi multe râuri ca să ajungi şi apoi să ieşi de pe acel câmp de luptă. Deci rezolvarea greutăţilor care ţin de calea ferată şi de transportul rutier, pentru a ajunge la acest câmp de luptă, este o provocare de investiţii pe termen lung. Pentru că s‑a făcut foarte puţin în această privinţă”, arată Phillip Petersen, preşedintele Centre for the Study of New Generation Warfare.

Chiar şi cu o infrastructură incapabilă să transporte tancuri grele în zona Focşanilor (acum înţelegem şi un motiv al insistenţei Bucureştiului de a construi A7), mai rămânea aspectul cheie de testat: cât de viabilă este, până la urmă, Poarta Focşanilor într-o bătălie cu tancuri?

Cu bunăvoinţa americanilor, zeci de tancuri M1A2 Abrams şi maşini de luptă ale infanteriei Bradley din Brigada 1 Blindată „Ironhorse” (SUA) au făcut exerciţii în decembrie 2020 în apropiere de Galaţi (Operaţiunea Atlantic Rezolve). Obiectivul manevrelor a fost de a identifica dezavantajele şi oportunităţile pe care le oferea zona din punct de vedere operaţional, în cazul unei agresiuni ruseşti.

Scopul final însă era unul extrem de concret: un „manual” de intervenţie care poate fi consultat de oricare unitate de tancuri NATO, în cazul unui conflict. Şi, fără să cunoaştem amănunte sau secrete militare, aceasta poate fi considerat punctul final al operaţionalizării Porţii Focşanilor în cadrul planurilor NATO de apărare a flancului de est.

Desigur, faptul că brigăzile de blindate americane fac exerciţii la Galaţi este o informaţia bună pentru România, nu însă favorabilă Moldovei. De ce? În scenariul Marelui Stat Major, regiunea rămâne exterioară liniei de apărare, asemănător planurilor de luptă din secolele XIX şi XX. Atât timp cât şabloanele de intervenţie NATO şi manualele de operaţii nu sunt verificate prin exerciţii cu blindate grele pe Prutul superior (zona de est a judeţelor Botoşani-Iaşi-Vaslui), pe direcţiile tradiţionale de pătrundere a forţelor armate ale Rusiei, îngrijorările cetăţenilor români din regiunea Moldovei, în acest stadiu al divulgării informaţiilor militare, nu pot fi decât foarte justificate.

CITESTE SI: O posibilă invazie rusă: poate fi Iaşul apărat de NATO? Din păcate, linia de apărare e la 200 km sud de oraş

Într‑un mod direct, prin reacti­varea Porţii Focşanilor şi includerea conceptului în planurile de reacţie ale NATO, Moldova redevine „o zonă‑tampon”, eventual câmp de bătălie ales de forţele armate române.

Prin urmare, statul român este dator să explice de ce Iaşi, Botoşani, Suceava ori Bacău, ca să dăm câteva exemple, rămân deliberat în afara unor planuri serioase de apărare, de ce se mai operează cu concepte geografice din secolul XIX şi de ce elita militară românească nu poate produce un plan viabil şi pentru apărarea Moldovei.

Principiul de funcţionare a Porţii Focşanilor presupune o cedare deliberată (temporară) a regiunii Moldova în faţa unei armate covârşitoare din răsărit (Rusia) pentru câştigare de timp în vederea organizării unui răspuns militar cu sprijin extern, apoi recucerirea, deci planificarea unui teatru de război în această zonă.

Scopul organizării Porţii Focşanilor rămâne acela de a feri Bucureştiul şi Muntenia de o invazie militară, dar rezultatul implicit este profilarea Moldovei ca „zonă‑tampon”, ceea ce îi afectează atractivitatea economico‑socială. Alarmant este că NATO a preluat perspectiva militarilor români, iar statul român ascunde implicaţiile acestor decizii.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri