Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
În septembrie 2019, într-o simulare organizată la Academia Forţelor Terestre de Apărare „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, s-a testat succesul pe care l-ar avea armata română în confruntarea cu „roşii” - un invadator teoretic, superior ca tehnică şi număr - pe terenul ales de români - Poarta Focşanilor. „Jocul de război” presupunea că invazia avea loc dinspre est, prin Moldova şi Dobrogea.
Concluzia? O înfrângere categorică în numai 24 de ore. Forţele terestre şi cele aeriene române erau făcute zob, în timp ce inamicul nici nu intra în bătaia de foc a bateriilor româneşti. De una singură, armata română era spulberată. Dar ce se întâmpla cu sprijinul NATO şi al echipamentelor militare de vârf?
În scenariul al doilea, dotată cu sisteme de lansatoare de rachete, elicoptere de atac şi cu sprijin aliat, armata română putea face din Poarta Focşanilor o „capacană mortală” pentru tancurile invadatorilor „roşii”.
Se ridică însă automat întrebarea de ce ar merge Rusia pe scenariul făcut de armata română, intrând într-o capcană binecunoscută serviciilor militare. De ce nu ar dejuca scenariul românesc, alegând o altă rută sau modalitate de atac (războiul este arta imprevizibilului şi a surprinderii), cum s-a mai întâmplat în istorie?
Aceste întrebări fireşti sunt ridicate şi de experţii americani. Julian Lindley‑French (Center for European Policy Analysis – CEPA): „Pentru mine, problema pusă de acest scenariu (românesc) a fost de ce ar lua măcar în calcul inamicul să intre acolo, dacă până şi nouă ni se pare atât de dificil să intrăm acolo. Ar fi nevoie de o forţă armată a Rusiei foarte mare, mult mai mare decât există astăzi, pentru a putea pătrunde, rămâne şi pacifica. Apoi ce face? Adevărul este că vorbim despre o regiune în care intri şi ieşi foarte greu”.
Dubiile americanilor privind planurile armatei române de a securiza Poarta Focşanilor sunt normale şi justificate, însă nu au drept de „veto”, pentru că fiecare stat NATO îşi defineşte individual vulnerabilităţile de securitate şi încearcă să le rezolve prin cooperarea cu aliaţii.
După simularea de la Sibiu, Bucureştiul a mers înainte cu operaţionalizarea Porţii Focşanilor, zonă în care consideră că poate organiza o linie de apărare bazată pe tancuri. Aşa apare a doua problemă: infrastructura românească, care nu permite mobilizarea rapidă a trupelor NATO şi transportul lor.
„Problema este că trebuie să traversezi multe râuri ca să ajungi şi apoi să ieşi de pe acel câmp de luptă. Deci rezolvarea greutăţilor care ţin de calea ferată şi de transportul rutier, pentru a ajunge la acest câmp de luptă, este o provocare de investiţii pe termen lung. Pentru că s‑a făcut foarte puţin în această privinţă”, arată Phillip Petersen, preşedintele Centre for the Study of New Generation Warfare.
Chiar şi cu o infrastructură incapabilă să transporte tancuri grele în zona Focşanilor (acum înţelegem şi un motiv al insistenţei Bucureştiului de a construi A7), mai rămânea aspectul cheie de testat: cât de viabilă este, până la urmă, Poarta Focşanilor într-o bătălie cu tancuri?
Cu bunăvoinţa americanilor, zeci de tancuri M1A2 Abrams şi maşini de luptă ale infanteriei Bradley din Brigada 1 Blindată „Ironhorse” (SUA) au făcut exerciţii în decembrie 2020 în apropiere de Galaţi (Operaţiunea Atlantic Rezolve). Obiectivul manevrelor a fost de a identifica dezavantajele şi oportunităţile pe care le oferea zona din punct de vedere operaţional, în cazul unei agresiuni ruseşti.
Scopul final însă era unul extrem de concret: un „manual” de intervenţie care poate fi consultat de oricare unitate de tancuri NATO, în cazul unui conflict. Şi, fără să cunoaştem amănunte sau secrete militare, aceasta poate fi considerat punctul final al operaţionalizării Porţii Focşanilor în cadrul planurilor NATO de apărare a flancului de est.
Desigur, faptul că brigăzile de blindate americane fac exerciţii la Galaţi este o informaţia bună pentru România, nu însă favorabilă Moldovei. De ce? În scenariul Marelui Stat Major, regiunea rămâne exterioară liniei de apărare, asemănător planurilor de luptă din secolele XIX şi XX. Atât timp cât şabloanele de intervenţie NATO şi manualele de operaţii nu sunt verificate prin exerciţii cu blindate grele pe Prutul superior (zona de est a judeţelor Botoşani-Iaşi-Vaslui), pe direcţiile tradiţionale de pătrundere a forţelor armate ale Rusiei, îngrijorările cetăţenilor români din regiunea Moldovei, în acest stadiu al divulgării informaţiilor militare, nu pot fi decât foarte justificate.
Într‑un mod direct, prin reactivarea Porţii Focşanilor şi includerea conceptului în planurile de reacţie ale NATO, Moldova redevine „o zonă‑tampon”, eventual câmp de bătălie ales de forţele armate române.
Prin urmare, statul român este dator să explice de ce Iaşi, Botoşani, Suceava ori Bacău, ca să dăm câteva exemple, rămân deliberat în afara unor planuri serioase de apărare, de ce se mai operează cu concepte geografice din secolul XIX şi de ce elita militară românească nu poate produce un plan viabil şi pentru apărarea Moldovei.
Principiul de funcţionare a Porţii Focşanilor presupune o cedare deliberată (temporară) a regiunii Moldova în faţa unei armate covârşitoare din răsărit (Rusia) pentru câştigare de timp în vederea organizării unui răspuns militar cu sprijin extern, apoi recucerirea, deci planificarea unui teatru de război în această zonă.
Scopul organizării Porţii Focşanilor rămâne acela de a feri Bucureştiul şi Muntenia de o invazie militară, dar rezultatul implicit este profilarea Moldovei ca „zonă‑tampon”, ceea ce îi afectează atractivitatea economico‑socială. Alarmant este că NATO a preluat perspectiva militarilor români, iar statul român ascunde implicaţiile acestor decizii.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |