Situaţia femeii reflectată în statisticile oficiale
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 14.04.2021

Situaţia femeii reflectată în statisticile oficiale

GALERIE
Iftimoaei Ciprian_Foto
  • Iftimoaei Ciprian_Foto
- +

În România, femeile reprezintă 51,1% din totalul populaţiei rezidente (stabile), care se referă la persoanele care au locuit la reşedinţa obişnuită o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de momentul de referinţă. 

În judeţul Iaşi, populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2020 era de 792.692 persoane, din care femeile erau în număr de 397.880 persoane, reprezentând 50,1%, cu un punct procentual mai puţin decât la nivel naţional. În ruralul judeţului Iaşi, la 1 ianuarie 2020, erau  204.070 femei, reprezentând 51,2% din totalul femeilor ieşence. Doar în judeţele Vaslui şi Tulcea, femeile sunt mai puţine decât bărbaţii.

Ce semnificaţie au aceste date care ţin de statistica populaţiei? Femeile reprezintă pretutindeni în lume o resursă umană deosebit de valoroasă, dar insuficient valorificată la potenţialul de care dispune. Faptul că femeile sunt majoritare în raport cu bărbaţii, că trăiesc în medie cu cel puţin cinci ani mai mult decât bărbaţii, că reprezintă un segment de populaţie mult mai îmbătrânit din punct de vedere demografic sunt realităţi confirmate de statisticile oficiale. Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că populaţia feminină este mai îmbătrânită decât cea masculină cu 3,3 ani. Vârsta medie a femeilor românce este de 43,9 ani, pe când cea a bărbaţilor este 40,6 ani.

Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Iaşi şi Ilfov. Judeţul Iaşi este „tânăr” din punct de vedere demografic, fapt explicat de sporul natural pozitiv, de afluxul de tineri din judeţele învecinate care au venit la studii în Iaşi şi, ulterior, s-au stabilit aici, de migraţia dinspre Republica Moldova.

Concepţiile de viaţă ale femeilor s-au schimbat. Faţă de secolul trecut, femeile experimentează extinderea contactelor sexuale premaritale, sunt preocupate de controlul fecundităţii şi de practicarea contracepţiei, preferă uniunile libere în detrimentul familiei, acceptă celibatul şi menajul de o singură persoană, militează pentru egalitate de şanse cu bărbaţii, sunt deschise experienţelor sexuale diversificate, aderă la mişcările feministe, preocupate de promovarea egalităţii de gen. Schimbarea stilurilor de viaţă, mai ales în ultimul deceniu, creşterea perioadei de şcolarizare, preocuparea pentru formare profesională, locuri de muncă bine plătite şi valorizate social, dorinţa de ascensiune în carieră au modificat destul de mult comportamentul demografic al femeilor.

Fenomenul „amânării căsătoriilor” se reflectă în scăderea nupţialităţii (numărului de căsătorii), creşterea vârstei medii la prima căsătorie (28,3 ani), scăderea natalităţii (numărului de naşteri), precum şi în creşterea vârstei medii la naşterea primului copil. Potrivit INS, în anul 2019, vârsta medie a mamei la naştere (28,8 ani) şi la prima naştere (27,6 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,7 ani şi respectiv 27,4 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii. Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,2 ani) comparativ cu cele din urban (30,0 ani). Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,5 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Călăraşi (26,5 ani).

Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. Deşi ponderea copiilor născuţi de către mame casnice (33,0% în anul 2019) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anul anterior (34,2% în anul 2018). Un procent de 52,4% născuţi-vii au avut mame salariate. În anul 2019, în mediul rural, 48,3% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 20,6% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice. În anul 2019 continuă tendinţa de creştere a ponderii născuţilor-vii de către femeile cu nivel superior de educaţie - cel puţin cu studii universitare (30,4%) şi ponderea născuţilor-vii de către mamele cu nivel de educaţie mediu: profesional, liceal şi postliceal (35,6%).

În judeţul Iaşi, la 1 ianuarie 2020, resursele de muncă însumau 513.600 persoane, în scădere faţă de anul 2019, când erau 514.800 persoane. Din 513.600 persoane apte de muncă, un număr de 242.200 erau femei, reprezentând 47,15%. Populaţia ocupată în judeţul Iaşi era de 289.300 persoane, din care 135.800 femei. În ceea ce priveşte efectivul de salariaţi din judeţul Iaşi (180.900), 93.100 erau femei, iar 87.800 bărbaţi. Tot la 1 ianuarie 2020, în judeţul Iaşi erau înregistraţi 8000 de şomeri, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, din care 3600 erau femei, iar 4400 bărbaţi. Ca o concluzie la aceste date care descriu forţa de muncă la nivelul judeţului Iaşi, rezultă că femeile ieşence se poziţionează mult mai bine la capitolul „ocupare în muncă” faţă de bărbaţi.

Ancheta privind calitatea vieţii desfăşurată de INS în anul 2019 arată că sărăcia este o problemă de gen în România: 24,9% dintre femeile sunt afectate de sărăcie în comparaţie cu 22,7% dintre bărbaţi. Cu alte cuvinte, una din cinci femei românce se plasează sub pragul de sărăcie calculat la 60% din mediana venitului-mediu pe adult echivalent (cca. 890 lei/ lună în 2019). Femeile singure cu copii în îngrijire, femeile vârstnice din mediul rural, femeile din regiunea Nord-Est sunt segmentele sociodemografice cele mai afectate de sărăcie.

În România, tot mai mulţi copii se nasc în afara căsătoriei, ceea ce înseamnă că această decizie nu mai depinde atât de mult de statutul de persoană căsătorită, de opinia sau oprobriul altor persoane, ci este în principal determinată de alte criterii: găsirea unui partener de viaţă potrivit, un venit adecvat, deţinerea resurselor materiale necesare pentru creşterea şi educarea corespunzătoare a copiilor, circumstanţe speciale din viaţa fiecărui individ etc. Judeţul Iaşi nu face excepţie de la această tendinţă socială, de creştere a numărului de născuţi-vii în afara căsătoriei. Acest indicator este diseminat şi în Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi pentru anul 2019, din care aflăm că, dintr-un total de 10.579 născuţi-vii, un număr de 2677 născuţi-vii au mame necăsătorite. Cei mai mulţi născuţi-vii din afara căsătoriei au reşedinţa în mediul rural, chiar dublu faţă de mediul urban (913 născuţi-vii în afara căsătoriei din mediul urban şi 2677 născuţi-vii în afara căsătoriei din mediul rural). O explicaţie a acestei tendinţe sociale trebuie căutată în diluarea valorilor familiei tradiţionale, chiar în mediul rural, afectat în ultimii ani ai regimului comunist de migraţia rural-urbană, iar după 1990 de migraţia externă, industrializarea forţată a unor zone rurale.

Creşterea numărului de copii în afara căsătoriei implică o reorientare a politicilor sociale spre problemele mamelor singure cu unul sau mai mulţi copii în întreţinere, mai ales în mediul rural, comunităţi sărace, în risc de marginalizare sau excludere socială. Fără măsuri de asistenţă socială şi psihologică există riscul abandonului născuţilor-vii în afara căsătoriei în instituţiile rezidenţiale de protecţie a copiilor.

Sursa datelor: INS, TEMPO Online.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Eurocanapeaua

Lucian DÎRDALA

Eurocanapeaua

Ar trebui să ne aşteptăm, cât de curând, la o exprimare publică a coeziunii (regăsite) între doamna von der Leyen şi domnul Michel. Uniunea Europeană nu îşi poate permite să ofere adversarilor ei o satisfacţie precum demisia celui din urmă şi cu atât mai puţin să apară divizată în faţa interlocutorilor externi, fie ei prieteni sau rivali.

Filmuletul zilei

opinii

Un dosar sensibil: Mircea Eliade - Radu Gyr (V)

Florin CÎNTIC

Un dosar sensibil: Mircea Eliade - Radu Gyr (V)

Cum luna martie este legată de naşterea lui Mircea Eliade (13 martie 1907) vă propun un serial care pune câteva accente pe relaţia dintre acesta şi Radu Gyr, un scriitor controversat din cauza activităţii sale politice legionare, plecând de la corespondenţa lor din 1968-1969, aşa cum este ea păstrată la Colecţiile speciale ale bibliotecii Universităţii din Chicago.

De-a joaca

Radu PĂRPĂUȚĂ

De-a joaca

Mă trezisem brusc. Visasem ceva, ce?

În amintirea lui Constantin Munteanu

Alex VASILIU

În amintirea lui Constantin Munteanu

Aparent, despre cei buni la suflet, speciali, este uşor să scrii. Dar cuvintele se aşază încet, pe măsura discreţiei celui evocat acum, la despărţire.

pulspulspuls

Tanti Veorica lansează partid. Pe cine s-ar baza de la Iaşi?

Tanti Veorica lansează partid. Pe cine s-ar baza de la Iaşi?

Atenţiune, atenţiune, stimaţi telespectatori şi simpatice telespectatoriţe: prin anumite redacţii din ţară tropăie de câteva zile un zvonuleţ tare mălăieţ, care zice că madam Veorica, fosta şefă de partidoi, ar urma să lanseze în perioada următoare o nouă construcţie politică cu care să rupă gura târgului. 

Caricatura zilei

Mutare

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.