Şmecheri şi fraieri
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Şmecheri şi fraieri

GALERIE
Ioan Milica
  • Ioan Milica
- +

Cititorii prozei scurte a lui Liviu Rebreanu vor fi observat, de bună seamă, că în unele povestiri şi nuvele lumea e împărţită, după cum constata George Topîrceanu, în „şmecheri” şi „fraieri”. Şmecherii, scrie Topîrceanu, sunt cei ce trag chiulul şi trăiesc pe spinarea altora, pe când fraierii sunt gâştele de jumulit ale şmecherilor.

În dicţionarele limbii române, şmecherul e înfăţişat în tonuri admirative. E abil, dibace, dezgheţat, isteţ, e un meseriaş cu cel puţin o clasă deasupra blegomanilor pe care-i fraiereşte. În uzul colocvial şi argotic, şmecheria e văzută ca o scară. Pe treptele de jos ale acestei scări vieţuiesc şmecheraşii nu cu mult diferiţi de gâştele pe care le jumulesc, iar pe treapta cea mai de sus stau greii, jupânii, superşmecherii ajunşi, conectaţi şi cu relaţii, adică „băieţii dăştepţi”.

Aşa e lumea, ca o scară, unii urcă, alţii coboară, zice o vorbă în care se conservă rămăşiţele unui vechi filon sapienţial creştin asupra virtuţilor şi slăbiciunilor omeneşti. Nu încape vorbă, au şi fraierii scara lor, dar aia e cu susu-n jos. Unde altundeva decât în susul josului să împărăţească şi fraierul fraierilor? Pe de altă parte, nici Sf. Ioan Scărarul nu i-ar fi trecut prin gând că poate fi atâta îmbulzeală pe scara şmecheriei! Azi, când toată lumea vrea să aibă măcar o diplomă sau un certificat de şmecher („Că doar n-oi fi eu ultimul fraier!”), merită, stimaţi cititori, să ne întrebăm, mai mult în glumă decât în serios, prin ce semne estivale se deosebesc şmecherii de fraieri?

*

Când aştepţi unda verde la semafor înţelegi că eşti de pe cealaltă scară atunci când, în faţa ta, se insinuează un pilot de curse care se scuză din avarii şi care îţi lansează, drept mulţumire, nişte noxe în habitaclu. Şi tot la semafor înţelegi că evoluţia prin selecţie naturală şi teleologia nu au numitor comun ori de câte ori pe orbita vieţii tale se plasează câte unul care nu se poate abţine să nu claxoneze!

*

Dacă te afli în trafic, va exista întotdeauna cel puţin un individ care va executa una din următoarele şmecherii: 1) cu o mână se va ţine de telefonul mobil, iar cu cealaltă va gesticula amplu şi relaxat; 2) îţi va tăia calea, că doar n-o să frâneze el!; 3) te va depăşi pe linie continuă sau îţi va semnala, insistent, cu faza mare, că nu e tocmai în regulă să te deplasezi cu viteza legală. Ce, eşti fraier?

*

În mijloacele de transport în comun, şmecherii se recunosc întotdeauna după miros. Aceeaşi acută şi aromatică impresiune o capeţi vara şi în supermarketuri.

*

În caz că trebuie să schimbi, Doamne fereşte!, vreun act de identitate, aşteaptă, mai bine, să dea gerul! Cam pe-atunci intră şmecherii în hibernare şi astfel poţi şi tu să-ţi vezi de măruntele neajunsuri administrative ale vieţii tale. Totuşi, dacă eşti presat să rezolvi urgent problema actelor de stare civilă, spune că tu eşti adevăratul Călin Popescu Tăriceanu! Cică şmecheria asta deschide, ca un şperaclu, orice uşă!

*

Dacă te duci la restaurant cu familia şi cu prietenii, mai ales când te afli în concediu pe litoral, să ştii că eşti luat de fraier când până şi chelnerul se uită lung şi cu milă la tine în timp ce tot aştepţi să-ţi aducă cineva un meniu. După o vreme, te cam prinzi şi tu că e ceva în neregulă!

*

Pentru că tot am pomenit de localurile de pe litoralul românesc, n-ar fi rău de ţinut minte că numai fraierii îşi pot închipui că mâncarea estivală e într-adevăr gătită din produse care au fost cândva naturale. Litoralul românesc a devenit, de vreo câţiva ani, cel mai grandios bazar de fast-food din lume. Tot la noi s-a născut şi un concept nou de scary food, mâncare care te bagă în sperieţi! Sau în boale!

*

Cea mai mare mulţumire a şmecherului care te cazează sau te ospătează e să te prostească şi să-ţi ia banii! Arta îmbrobodirii clientului e strategia de marketing cea mai răspândită atât la munte, cât şi la mare. În bună parte, serviciile turistice româneşti reflectă maxima „Clientul nostru, gâsca noastră!”.

Ioan Milică este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

PNL Iaşi, mână moartă în jocurile de putere din partid

Cosmin PAȘCA

PNL Iaşi, mână moartă în jocurile de putere din partid

Fără un transfer rapid şi real de putere la nivel local, PNL Iaşi nu va avea niciun cuvânt de spus în transferul de putere de la Bucureşti. Va rămâne o organizaţie orfană, o gaşcă tolerată în partid, cu lideri lăsaţi să-şi facă şmenurile prin judeţ, atâta vreme cât nu emit pretenţii la funcţii şi bani de la centru.

Filmuletul zilei

opinii

Tutoriat

Codrin Liviu CUȚITARU

Tutoriat

Drăguşilă a fost întrerupt de un tinerel apărut subit lângă noi: „Nenea îndrumătoru’, nenea îndrumătoru’, ce bine că te întâlnesc! Plănuiam să te textuiesc, dar mai bine-i face-to-face. Sunt Ţiţi Bâtă de la anul I. Nu vrei să mergi matale la Becanat să-mi iei adeverinţă de student? Îmi trebuie iute pentru abonamentul la transporturi.”

Despre oraşele creative ale României (IV)

George ŢURCĂNAŞU

Despre oraşele creative ale României (IV)

Domeniile considerate creative au înregistrat o creştere importantă a numărului de angajaţi, de la 335,9 mii, în 2011, primul an de creştere economică semnificativă după criza de la finalul primului deceniu al secolului actual, la 506,2 mii angajaţi, în 2019, ultimul an pentru care avem date. Din perspectiva procentuală, creşterea e de aproape 50,7%.

Intermedierea financiară şi băncile străine

Alin ANDRIEȘ

Intermedierea financiară şi băncile străine

În România se înregistrează cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, nivelul creditelor acordate mediului privat fiind de doar 24,7% din Produsul Intern Brut, comparativ cu un nivel mediu în ţările UE de 85,8%. Acest nivel scăzut al intermedierii financiare are ca efect un acces dificil şi redus la finanţare a populaţiei şi a firmelor private, precum şi costuri mai mari de finanţare. 

pulspulspuls

Ce să te faci cu aceşti bambilici politici împiedicaţi, nene Relu?

Ce să te faci cu aceşti bambilici politici împiedicaţi, nene Relu?

Am zis că, pe azi, să sărim faza cu jongleriile de bambilici ale băieţilor ăştia noi de la liberalii ieşeni unşi pe funcţii, căci, ne sugerează amicul Archibald Tănase, îi enervăm deja prea tare pe cei ce i-au votat şi văd acuma cât de tare s-au păcălit. 

Caricatura zilei

La un pahar cu extraterestru

Editia PDF

Bancul zilei

In Antarctica s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura de pe glob: -93,2 grade ...prin urmare va propunem sa ne reami (...)

Parteneri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.