Sobolanimea si gindacimea tropaie marunt a razmerita

Cind aud de meseria de "vinator de sobolani", cei mai multi dintre noi strimba din nas. Insa Dorel Butnarciuc – operator dezinsectie, dezinfectie si deratizare (DDD) in Complexul studentesc "Tudor Vladimirescu" – este cit se poate de mindru de ceea ce face. Dar nu numai atit: el crede ca lunga sa experienta – "Nea Dorel" se ocupa de trei ani cu exterminarea sobolanimii din campusul studentesc – ii da dreptul sa spuna ca si-a gasit adevarata vocatie. Luna de luna, omul supranumit "spaima sobolanilor" a plasmuit fel de fel de planuri de lupta impotriva gindacilor si a tuturor rozatoarelor care se aciueaza prin camine. Tot ce a aflat el despre aceste vietati, pe care le numeste acum, conspirativ, "colaboratorii mei", s-a inchegat intr-un soi de filosofie despre iscusita lor lupta pentru supravietuire.
Nesuferitele vietati "gindesc ceas" cum sa ne faca viata amara
Cu putin noroc, ai sansa sa-l gasesti pe Nea Dorel dispus sa-ti dezvaluie putin din secretele meseriei de vinator. Potrivit "filosofiei" sale, atit sobolanii, cit si gindacii sint niste vietati care "gindesc ceas" si pe care, sub nici un motiv, nu trebuie sa le subestimam. Sobolanii, de exemplu, parcurg trasee subterane lungi de pina la doi kilometri, numai de ei stiute, spune Nea Dorel. Urmind complicatele itinerarii, rozatoarele isi pot permite sa patruleze in lung si in lat pe sub campusul studentesc, aparind, in cele din urma, de unde te astepti cel mai putin. "Animalul migreaza prin conducte, indiferent daca sint pline cu apa sau nu. Intra prin sifonul de la pardoseala sau de la WC, iar la capatul calatoriei impinge capacul cu capul si te trezesti cu el in camera", povesteste Nea Dorel.
In plus, vietuitoarele, mari amatoare de astfel de "plimbari", sint in stare sa roada aproape orice material, pina si betonul din pardoseala unui bloc. Pentru a iesi invingator din lupta sa cu sobolanii, "vinatorul" a fost nevoit sa-si puna la bataie toata istetimea. El sustine ca aparitia nedoritilor vizitatori poate fi oprita doar aplicind operatiunea denumita "bariera de sobolani". Prin aceasta "bariera", Nea Dorel reuseste de fapt izolarea rozatoarelor la subsolul unuia din imobile, nimicindu-le mai apoi incetul cu incetul: "Le pui de mincare un griu otravit, care are nu stiu ce substanta ce ii atrage, iar ei nu mai pleaca de acolo, si mor pina la ultimul". Chiar daca nimeni nu a facut vreo statistica asupra eficacitatii acestei operatiuni secrete, "arhitectul" strategiei este convins ca niciodata nu a dat gres. "Sobolanul, chiar daca gaseste slanina sau vreun cirnat, le lasa pentru griu otravit. Atunci mor la sigur", afirma vinatorul.
"Furtuna in desert"
Celorlalti "colaboratori" ai sai, gindacii de bucatarie, Nea Dorel le-a rezervat un plan special de exterminare, pe care l-a denumit "Furtuna in desert", adica la fel cum americanii au denumit masiva desfasurare de forte armate aliate in timpul razboiului din Golf. Numai ca aceasta noua tactica presupune ca "generalul" Dorel sa recurga la trupe auxiliare, adica la un grup de femei de serviciu care, dotate cu cheile aferente, joaca rolul de avangarda. "Soldatii" din trupa auxiliara descuie fiecare camera de camin, intorc cu rapiditate saltelele si ravasesc mobilierul, astfel incit inamicii se trezesc deodata descoperiti. Odata incheiata operatiunea preliminara, intra in scena Nea Dorel, adica "maestrul", sau "americanul", sau "dom’ inginer Gindac". In loc de mitraliera, el intra in camera dotat cu o pompa si un stut, improscindu-si dusmanii cu insecticid. Desi aceasta misiune "de lupta" are loc vara, cind studentii sint plecati in vacanta, "creierul" operatiunii povesteste ca sint situatii in care se impune interventia rapida, chiar daca respectiva camera de camin e ocupata de studenti.
Ca sa aduci gindacii cu picioarele in sus, a nevoie de o intreaga pompa cu insecticid
In timpul uneia dintre misiuni, isi aminteste Nea Dorel, a fost chiar reclamat de studenti, insa, din fericire, conflictul a fost dezamorsat. Chemat de doua studente care il rugasera sa le scape de gindaci – de fapt, o adevarata "invazie dusmana" – operatorul DDD povesteste ca a trebuit sa foloseasca o intreaga pompa de insecticid. "Cind am vazut cum colcaiau gindacii intre rafturile sifonierului, am inceput sa stropesc gospodareste. Desi eu le-am spus ca substanta nu este toxica pentru om, fetele au fost nemultumite, deoarece citiva stropi au sarit pe mincare. Atunci, eu am taiat o felie de piine stropita si am mincat-o, iar ele au ramas cu gura cascata", istoriseste Nea Dorel. Dupa trei ani de astfel de actiuni, "domnului inginer Gindac" ii place sa creada ca a scapat Complexul "Tudor" de dihanii daunatoare. Si chiar daca mai vezi pe ici pe colo cite un sobolan mustacios sau cite un pluton de gindaci, aceste "aparitii" nu pot fi imputate "sobolanarului". Nu trebuie uitat ca, atit gindacii, cit si sobolanii sint vietati smechere, care migreaza in permanenta, pentru a reveni cind minia operatorului DDD pare sa se mai potoleasca.
"Roscatul": dihania care a fost vinata sase luni la rind
In intreaga sa cariera de vinator, desi a trecut prin felurite "cumpene", Nea Dorel nu a fost niciodata muscat de un sobolan si se mindreste cu asta. Cea mai mare "dihanie" pe care a vazut-o a fost un "sobolan de casa", de marimea unei pisici dolofane, gri, inspicat cu roscat, cu ochii rosii si cu o coada de dimensiuni apreciabile. Nea Dorel povesteste ca a ochit "mutantul" in urma cu doi ani, in preajma caminului T8, botezindu-l "Roscatul". Sase luni la rind s-a chinuit in fel si chip sa-i vina de hac, insa animalul, dotat, parca anume, cu puteri supranaturale, izvorite din subsolul inundat al caminului unde isi ducea veacul, scapa din fiecare capcana ticluita de vinatorul de sobolani. Pina la urma, tot "bariera" i-a venit de hac. Intr-o dimineata, Nea Dorel l-a gasit "lat" pe "Roscatul", cufundat in somnul de veci, sub un tufis din apropierea caminului T8.
Duminica, in jurul orelor 15.30, etajele inferioare ale caminului T 17, din Complexul studentesc "Tudor Vladimirescu", au fost invaluite intr-un fum inecacios. Dupa o scurta "evaluare" a situatiei, s-a descoperit ca, de fapt, nu era vorba de vreun incendiu. Din cauza unei tigari aprinse, aruncate la intimplare, ghena colectoare de gunoi a luat foc, in scurt timp flacarile cuprinzind gunoaiele aruncate in spatele caminului. Focul a fost stins de studenti si de portar, cu ajutorul unui hidrant din camin. Reamintim ca, in urma cu doua saptamini, in acelasi camin a avut loc un alt incendiu. Atunci, din cauze neelucidate, o camera a fost distrusa in intregime de flacari. (Dragos STINGU)

Publicitate și alte recomandări video