Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Sociologia teatrală şi critica vie

GALERIE
dana tabrea
  • dana tabrea
- +

Două chestiuni din volumul al doilea de Teatru în diorame, semnat de Miruna Runcan, oglindind perioada comunistă dintre anii 1965 şi 1977, care reprezintă, în opinia autoarei, intervalul cel mai suportabil existenţial şi de efervescenţă teatrală din zbuciumata istorie a comunismului românesc, merită să fie supuse atenţiei: investigaţia sociologică asupra teatrului a lui Pavel Câmpeanu în contextul în care facultăţile şi institutele de cercetare sociologică fuseseră închise şi dezbaterea cu privire la actul critic.

În perioada comunistă, figură singulară prin tipul cercetărilor întreprinse şi a studiilor publicate, Pavel Câmpeanu se preocupă de analiza publicului şi a publicurilor de teatru. Îl interesează atât eventuale creşteri procentuale ale publicului de teatru în perioada menţionată, cât şi motivele acestei creşteri (mai multe teatre subvenţionate). De asemenea, aproximează, în funcţie de numărul de bielete vândute, numărul de spectatori care au frecventat mediul teatral. Pledează pentru introducerea cercetării de tip sociologic în câmpul artistic şi evidenţiază avantajele acesteia pentru înţelegerea publicului şi captarea de noi publicuri.

Odată introdusă în viaţa teatrală, cercetarea sociologică ar putea să înregistreze influenţa repertoriului asupra consumului, frecvenţa cu care e prezent un public ţintă la teatru, să şteargă distanţele dintre publicuri ori să ofere fiecărui public ceea ce el aşteaptă. Pavel Câmpeanu foloseşte chestionare pe grupe de vârstă şi pe grupe profesionale. În urma interpretării acestora, ajunge la tot felul de concluzii cu privire la Bucureştiul teatral al intervalului menţionat de subtitlul volumului: cel mai stabil public de teatru îl formau elevii şi studenţii (cu precădere la trecerea spre anul 1970).

Pavel Câmpeanu insistă asupra necesităţii de a diferenţia gustul personal de expresia preferinţelor: în timp ce gustul depinde de memoria emoţională a persoanei, expresia critică a preferinţelor depinde de un anumit context, mediu cultural. Sunt avute în vedere preferinţe legate de oră, dar şi de teatre, actori, dramaturgi. El a observat că a obţinut mai multe răspunsuri cu privire la chestiunile neutre şi care nu necesitau cunoştinţe în domeniu, şi mai puţine cu privire la chestiunile specifice legate de piese, autori, regizori sau actori. Chiar dintre cei din urmă, care au răspuns la întrebările cu caracter specific, o bună parte dintre respondenţi riscau să confunde mesajul cu mesagerul, actorul cu personajul. Sau să identifice în mod indirect mesagerul (ca fiind actorul, iar nu regizorul), iar o asemenea identificare poate fi privită ca o problemă actuală. La aceasta s-ar mai putea adăuga şi eterna dispută dintre adepţii textocentrismului şi susţinătorii libertăţii de viziune a regizorului.

Printr-o încercare de arheologie critică, în finalul volumului, Miruna Runcan pune mai presus de problema spectacolului viu, problema criticii vii. Cu alte cuvinte, se preocupă, în cadrul unei analize retorice, de cum actul critic conservă spectacolul supus atenţiei, oferind, acum sau peste ani, în cronici, alături de alte mărturii, fotografii, filmări (filmările ar putea face o concurenţă teribilă criticii fidele imaginii spectaculare!), interviuri, reportaje, o imagine credibilă şi vie asupra sa.

În discursul critic pot fi evidenţiate mai multe dimensiuni: dimensiunea contextual empatică, cea contextual comparativă (culturală), cea hermeneutică, cea descriptiv-spaţială, cea descriptiv-interpretativă şi cea axiologică. Sunt astfel acoperite reacţiile cronicarului, la întâlnirea cu înregistrarea reacţiilor publicului, apoi spectacolul poate fi subsumat unei perspective ideologice sau operei mai generale a dramaturgului, respectiv regizorului, sunt descifrate intenţiile spectacolului, conceptul şi viziunea regizorală, relaţiile dintre text şi spectacol ca atare, mai contează şi dimensiunea descriptivă propriu-zisă care trimite la scenografie, costume, muzică şi alte aspecte, la aceasta din urmă adăugându-se analiza construcţiilor de rol, a prestaţiile actoriceşti. Nu în ultimul rând, valoarea spectacolului e afirmată răspicat sau diluată în frazele care au în vedere descrierea sau hermeneutica spectacolului.

Miruna Runcan exemplifică succint toate cele şase dimensiuni în critica teatrală a intervalului avut în vedere, supunând atenţiei faptul că o interesează actul viu al criticii de teatru, „capacitatea cronicii de a reconstrui în faţa cititorului, peste timp, o imagine coerentă şi vie asupra reprezentaţiei”. Sunt recuperate voci critice şi fragmente din cronicile timpului, punându-se în evidenţă atât dimensiunile discursului critic, cât şi capacitatea cronicii nu doar de a înregistra fidel, ci de a face ca un spectacol să reziste în timp. Dacă provocarea criticii din perioada comunistă a fost aceea de a-şi face loc pentru a reflecta, interoga şi evalua printre solicitările ideologice ale aparatului de partid, de a fi un profesionist înainte de toate, iar nu un activist propagandist, provocarea criticii în general rămâne aceea de a rezista nu prin judecăţi de valoare considerate a fi de nezdruncinat, dar care nu rezistă neapărat testului timpului, ci prin descrieri detaliate şi analize pertinente care rămân „o sursă mereu regenerabilă”.

Miruna Runcan a fost nominalizată anul acesta de juriul Uniter la premiul pentru critică de teatru. Gala Uniter 2021 va avea loc pe 19 iulie la TNB.

(Miruna Runcan, Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism. II Amăgitoarea primăvară 1965-1977, Editura Tracus Arte, 2020)

Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi critic de teatru (membru AICT)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri