Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Sociologul Mircea Kivu dezvăluie că a colaborat cu Securitatea

GALERIE
mircea-kivu
  • mircea-kivu
- +

Sociologul Mircea Kivu a scris pe pagina sa de Facebook că a fost colaborator al securităţii la mijlocul anilor 1980, angajament pe care spune că l-a luat din laşitate şi de care îi este ruşine. Dezvăluirile sunt făcute după ce Sabin Orcan, directorul editorial al ziarului România liberă, a scris pe reţeaua de socializare că a întrerupt colaborarea cu sociologul din cauza acestei ”pete biografice”.

Mircea Kivu a relatat pe Facebook că a fost contactat de Securitate la puţin timp după ce devenise sociolog la Laboratorul de Sociologie Urbană al Institutului de Proiectare Construcţii Tipizate (IPCT).
 
”Se întâmpla la mijlocul anilor ’80, la puţin timp după ce devenisem sociolog la Laboratorul de Sociologie Urbană al Institutului de Proiectare Construcţii Tipizate (IPCT) – actualul CURS. Am fost contactat de securistul institutului, care m-a chemat la o «discuţie» cu două persoane pe care nu le cunoşteam, dar care s-au recomandat drept ofiţeri de Securitate”, a scris Mircea Kivu.
 
Sociologul a adăugat că a semnat un angajament scris că este de acord să informeze Securitatea despre acţiuni ale unor persoane care ar putea constitui un pericol şi că şi-a ales numele de cod ”Mihai”.
 
”Mi-au ţinut un discurs despre pericolele interne şi externe care ne ameninţă ţara, despre datoria cetăţenească pe care o avea fiecare dintre noi de a aduce la cunoştinţa «organelor statului» acele acţiuni ale unor persoane care ar putea constitui un pericol. M-au întrebat dacă aş fi de acord ca, în măsura în care aş afla despre asemenea acţiuni, să le aduc la cunoştinţă. Am răspuns afirmativ. Mi-au cerut să semnez un angajament scris că voi face aşa. Mi-au cerut să îmi aleg un nume cu care să semnez informările, dacă vor fi. Am scris angajamentul, după dictare, alegând numele de cod «Mihai»”, a mai scris Mircea Kivu.
 
El a menţionat că nu găpseşte un alt ”resort” pentru care a semnat angajamentul decât laşitatea şi că şi-a propus că va reuşi să ”fenteze” ofiţerii de Securitate, spunându-le informaţii pe care le cunoşteau deja.
 
”Ştiam vag ce înseamnă semnarea unui asemenea act (astăzi ştiu mult mai multe). Nu găsesc alt resort pentru a-l fi semnat decât laşitatea. Desigur, erau nişte ameninţări voalate, că mi-aş putea pierde postul pe care tocmai îl căpătasem, dar nimic concret. Nu am avut puterea de a spune «nu». Mi-am spus că voi reuşi să-i «fentez», să nu le spun nimic important, nimic ce ei nu ar fi ştiut deja”, a scris sociologul.
 
Mircea Kivu a mai precizat că primele informaţii care au fost cerute au fost legate de un fost coleg de facultate care please din ţară cu câţiva ani înainte.
 
”Îi interesau mai ales eventualele sale legături cu alţi adepţi ai preceptelor filosofului Krishnamurti. Adevărul e că nu ştiam mare lucru, le-am spus ce ştiam din scrisorile pe care le schimbasem prin poştă – scrisori al căror conţinut bănuiam că oricum îl cunoşteau. Mi-au cerut să pun pe hârtie tot ce le spusesem, ceea ce am făcut”, a povestit el.
 
Mircea Kivu a adăugat că după câtva timp a fost contactat din nou, pentru a oferi informaţii despre un sociolog pe care îl cunoştea din timpul studenţiei şi a cărui soţie îi era colegă de birou. Ofiţerii de Securitate au insistat asupra legăturilor acestuia cu şefi ai comunităţii rome. ”Le-am spus că ştiu că este preocupat, ca sociolog, de studiul acestui grup etnic, fiind şi el rom, că întreprinde şi publică studii valoroase pe această temă, motiv pentru care are întâlniri cu membri ai acestei comunităţi, dar că nu cunosc mai multe detalii. Din nou, mi-au cerut să scriu toate acestea”, a povestit Mircea Kivu.
 
Sociologul a precizat că după ce i-a fost cerută o informare şi despre colega sa, i-a spus acesteia că Securitatea se interesează de ea şi de soţul ei. ”Mi-au mai cerut apoi o informare despre colega mea, soţia lui N.G. – dacă ştiu că frecventează Centrul Cultural American (de pe lângă Ambasada SUA). Le-am spus (şi am scris) că ştiam că frecventează bibioteca Centrului, de unde ia cărţi de specialitate (sociologie) pe care uneori ni le imprumută şi nouă, colegilor. I-am spus şi ei, între patru ochi, că Securitatea se interesează de ea şi de soţul ei, şi mi-a spus că bănuia (de fapt, era greu de crezut că ar fi posibil ca Securitatea să nu aibă cunoştinţă despre frecventarea Institutului American)”, a mai scris el.
 
Mircea Kivu a adăugat că în urma unei vizite în Israel i s-a cerut să dea o notă scrisă despre persoanele cu care s-a întâlnit acolo.
 
”Nu m-au mai căutat câţiva ani. Între timp, în 1986, un fost coleg de liceu şi bun prieten, care între timp emigrase în Israel, mi-a propus să-i fac o vizită. Convins că nu sunt şanse de succes, am făcut o cerere de paşaport. Spre surpriza mea, mi-a fost aprobată, astfel că la sfârşitul anului am petrecut o lună în Israel. La întoarcere, m-au contactat din nou, mi-au spus că abia atunci aflaseră că fusesem în străinătate. Mi-au cerut să le dau o notă scrisă despre persoanele cu care m-am întâlnit acolo (mă văzusem cu mai mulţi foşti colegi de liceu sau de facultate). Am scris lista celor cu care mă văzusem, şi câteva detalii de genul «este căsătorit, lucrează în domeniul...» – lucruri mai exacte chiar nu ştiam”, a amintit Mircea Kivu.
 
Sociologul a spus că după aceste dăţi nu a mai fost contactat şi că nu a primit niciodată bani sau alte foloase în schimbul notelor sale informative.
 
”Cam asta a fost tot. După aceea, nu m-au mai căutat. Nu am primit niciodată bani sau alte foloase în schimbul notelor informative. După un an, am cerut să fac o vizită în Franţa, la rudele care se stabiliseră acolo, dar cererea mi-a fost refuzată”, a menţionat el.
 
Mircea Kivu a explicat că nu a făcut mai devreme dezvăluirea despre colaborarea cu Securitatea pentru că ar fi vrut să uite acest episod, de care îi este ruşine.
 
”De ce nu am spus toate acestea mai devreme? Grea întrebare. Cred că aş fi vrut să uit acest episod, de care îmi e ruşine. Dacă asta contează, nu am afirmat niciodată că nu am fost colaborator al Securităţii. În ce măsură am făcut poliţie politică? Eu îndrăznesc să cred că nimeni nu a avut de suferit de pe urma notelor informative scrise de mine. Dar nu pot fi sigur că aşa este”, a scris el.
 
”P.S. Ştiam că CNSAS desfăşoară o investigaţie în privinţa mea, dar nu ştiu nimic despre o eventuală decizie care ar fi rezultat din această investigaţie. Un asemenea document nu mi-a fost adus la cunoştinţă”, a adăugat sociologul.
 
Dezvăluirile lui Mircea Kivu au loc după ce Sabin Orcan, directorul editorial al ziarului România liberă, a scris pe Facebook că publicaţia a întrerupt colaborarea cu sociologul pentru că acesta a fost colaborator al Securităţii.
 
”De ce nu mai scrie domnul Kivu în România liberă? Din motive de… Securitate! Mai mulţi cititori m-au întrebat în ultima vreme de ce nu mai scrie sociologul Mircea Kivu, altminteri extrem de activ pe reţelele sociale, la ziarul pe care-l conduc. Întrebarea era cât se poate de îndreptăţită. Au trecut mai bine de două luni de la ultimul comentariu apărut sub semnătura sa în România liberă”, a scris Sabin Orcan.
 
Directorul editorial al ziarului România liberă a precizat că a apreciat şi apreciază analizele realizate de Mircea Kivu, chiar dacă nu a fost întotdeauna de acord cu acestea.
 
”Despărţirea noastră s-a produs amiabil, în tăcere, dintr-un motiv foarte simplu şi care n-are legătură cu opiniile sale. Şi anume că, după cum am aflat recent, domnul Kivu are o pată biografică peste care nu putem trece. Una pe care n-a găsit de cuviinţă să ne-o împărtăşească până azi. Şi care-l face incompatibil cu spiritul anticomunist al ziarului nostru. Pe scurt, domnul Kivu a colaborat cu Securitatea”, a mai scris Sabin Orcan.
 
El a menţionat că informaţia i-a fost adusă de o sursă care i-a dat amănunte din dosarul sociologului.
 
”În ciuda acestor dovezi, CNSAS a luat, pe 23 martie 2017, o decizie de «necolaborare cu poliţia politică». Lucru explicabil dacă ţinem cont de faptul că legea permite unui fost colaborator să scape de această etichetă dacă nu se poate dovedi că rapoartele sale ar fi dus la încălcarea unor drepturi ale omului”, mai arată mesajul publicat pe Facebook de Sabin Orcan.
 
Directorul editorial al ziarului România liberă a adăugat că sociologul este incompatibil cu publicaţia, care ”şi-a făcut un ţel din deconspirarea foştilor securişti care continuă să populeze viaţa publică”.
 
”Decizia, care urmează să fie publicată în curând, nu poate şterge însă pata biografică a dlui Kivu. Şi nici incompatibilitatea sa cu România liberă, un ziar care şi-a făcut un ţel din deconspirarea foştilor securişti care continuă să populeze viaţa publică”, a adăugat Orcan.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri