Sondaj – Banii nu mai sunt pe primul loc pentru angajații români. Ce riscă firmele în 2026 și ce trebuie să facă ca să-și păstreze oamenii?
Românii nu mai aleg un loc de muncă doar în funcție de salariu. Angajații pun acum pe primul loc echilibrul și controlul asupra propriului program. Potrivit EY România, cu birouri și în Iași, multe companii încă cer prezență prelungită la birou, riscând să piardă cei mai buni oameni în 2026.
Pentru prima dată în ultimii ani, echilibrul dintre viața profesională și cea personală a devenit criteriul principal în alegerea unui loc de muncă, înaintea salariului. Tendința este vizibilă la nivel global și începe să se contureze tot mai clar și în România, arată analizele recente citate de EY România.
Un sondaj internațional realizat în 2025 arată că 83% dintre angajați pun pe primul loc echilibrul dintre muncă și viața personală și siguranța locului de muncă, în timp ce 82% mai consideră salariul criteriul decisiv. Este pentru prima dată în 22 de ani de cercetare când banii sunt depășiți în preferințele angajaților.
Ce caută concret angajații
EY România arată că angajații români își doresc, în primul rând, programe de lucru flexibile sau hibride, dar și limite clare între timpul de muncă și cel personal. În plus, se discută tot mai des despre acces la servicii de consiliere și sprijin pentru sănătatea mintală, roluri și responsabilități bine definite, cât și stabilitate și predictibilitate.
În timp ce angajații spun tot mai clar că își doresc flexibilitate și limite mai bine definite între muncă și viața personală, multe companii din România continuă să mizeze pe prezența prelungită la birou, potrivit sursei citate. Datele arată că România se află printre țările cu cea mai redusă utilizare a muncii part-time și a telemuncii din Uniunea Europeană, iar modelul clasic de lucru, cu program fix și prezență fizică îndelungată, rămâne dominant, în ciuda cadrului legal care permite forme mai flexibile.
Burnout și presiunea timpului
În România, însă, dorința de echilibru se lovește de o piață a muncii în care programul prelungit și orele suplimentare neplătite sunt încă frecvente. Românii lucrează, în medie, peste 40 de ore pe săptămână, mai mult decât media Uniunii Europene, iar stresul și epuizarea profesională sunt tot mai des întâlnite.
Două treimi dintre angajați spun că au observat cazuri de burnout în jurul lor, însă raportarea problemelor de sănătate mintală rămâne redusă. Presiunea financiară, creșterea costurilor cu locuințele și utilitățile și lipsa timpului liber îi determină pe mulți să accepte muncă suplimentară sau chiar mai multe joburi.
Cum pot reacționa companiile
Potrivit Claudiei Sofianu, Partener și People Advisory Services Leader, EY România, echilibrul dintre viața profesională și cea personală nu mai este un beneficiu opțional, ci o decizie strategică pentru companii în 2026.
„Recomandarea ar fi ca, pe lângă o bună definire a rolului și poziției unui angajat în companie (opțiuni de lucru clare, hibrid/remote, flexibilitate de program și descrieri clare de post) să se ia în considerare și opțiuni de program personalizat, săptămâni comprimate sau ore adaptate responsabilităților individuale, integrarea zilelor de sănătate mintală în concediul plătit sau acces la servicii de consiliere și traininguri pentru manageri”, spune specialistul EY România.
Ea atrage atenția că adaptarea la noile așteptări nu mai este o opțiune. Programele personalizate de lucru, săptămânile comprimate, zilele dedicate sănătății mintale sau chiar introducerea unor „ore culturale” sunt deja discutate ca soluții inclusiv pentru piața din România.
Publicitate și alte recomandări video